x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Aristotel s-a "ars"si el

0
27 Mar 2005 - 00:00

O indiana a reusit sa-i rascoleasca inteleptului Aristotel slabiciunile omenesti, adormite si tinute pana atunci in lanturile stapanirii de sine.

  • de DANA ANDRONIE
  • LECTIE DE UMILINTA
  • "O, dascale, oare tu esti acesta pe care-l vad umbland in penibila situatie din fata mea? Ai uitat prin urmare frumoasele invataturi pe care mi le dadeai cu privire la primejdiile iubirii? Si acum tu esti acela care te injosesti, ducand in spate aceasta bruta?"
    Alexandru Macedon

    Actorul american Colin Farrell a fost, in regia lui Oliver Stone, ultimul Alexandru cel Mare

    Chiar si un filozof poate sa devina bufon. Vi-l puteti inchipui pe Artistotel stand in patru labe, tinand in spate o curtezana? Ei bine, indrazniti! Marele intelept s-a aflat in aceasta postura penibila, dar s-a scuzat filosofic: "La ce excese ar putea sa te duca dragostea, daca ea a putut sa faca pe un batran si atat de renumit intelept ca mine sa comita o astfel de nebunie!". Tocmai Aristotel sa fie pacalit de o femeie? E greu de crezut ca acesta a fost dus de nas, cu ajutorul celei mai nebune pasiuni: dragostea!

    DRAGOSTEA, BAT-O VINA! In timpul campaniei sale in Asia, Alexandru Macedon a cazut prada unei cadane care l-a sustras ispravilor militare si indatoririlor de comandant. Nimeni nu se gasea sa deschida ochii imparatului. Doar Aristotel s-a angajat sa-l lecuiasca pe Alexandru de placerile animalice ale dragostei. Se pare ca lectiile filosofului i-au fost de folos comandantului, care si-a parasit iubita pentru a rezolva problemele imparatiei. Numai ca femeia s-a infuriat cumplit si i-a pregatit filosofului o farsa, la care a fost complice si Alexandru Macedon. Indiana a inceput sa-si desfasoare panza farmecelor feminine, reusind in final sa-l faca pe Aristotel sa-i spuna ca e indragostit pana peste urechi de ea. Spre mirarea si disperarea sa, cadana s-a facut a nu-l crede, pana nu i se vor aduce dovezi concludente care sa-i satisfaca toate capriciile, si mai ales unul: sa fie purtata in spate de un filozof. Ce putea face Aristotel, ajuns la mare stramtoare? Decat sa se supuna, sa se aseze in patru labe si sa accepte povara atat de mult ravnita. Curtezana l-a "calarit" pe filozof in curtea imparatiei, in timp ce Alexandru urmarea cu satisfactie lectia de umilinta pe care i-o daduse fosta lui iubita prea inteleptului sau dascal.

    DUCE PACALIT DE CONSILIER
    Guillaume Bautru, consilier de stat in secolul al XVII-lea, s-a suparat rau pe ducele d’Epernon. Nu si-a gasit linistea pana cand nu i-a facut o farsa, care i-a asigurat un loc in istorie. A publicat un volum cu titlul "Maretele fapte ale ducelui d’Epernon". Toate filele cartii erau goale. Guillame Bautru, care era al treilea om in stat, dupa cardinalii Richelieu si Mazarin, a incercat astfel sa-l puna la punct pe risipitorul duce. Castelul Cadillac reprezinta culmea ambitiilor lui d’Epernon. Sculptori, pictori, tapiseri au lucrat aproape 40 de ani pentru a da un aer princiar "anticamerei regelui", "apartamentului reginei", "cabinetului regilor si reginelor Frantei".

    UN COMANDANT EXEMPLAR
    Alexandru cel Mare, sau Alexandru al III-lea, s-a nascut la Pella, capitala Macedoniei, in anul 356 i.Hr., fiind fiul lui Filip al II-lea si al unei bacante tebane numita Olimpia. Alexandru cauta cu pasiune orice prilej de glorie si se avanta nebuneste in mijlocul primejdiei. Nu era un om stapanit de patimi, singurul lucru care-i facea imensa placere era lauda. Se pricepea de minune sa-si randuiasca oastea in formatia cea mai buna. Avea darul de a sti cum sa-si imbarbateze oamenii, spulberand frica din ei, in momentele grele, prin exemplul propriei sale indrazneli.

    DASCALUL IMPARATULUI
    Cunoscut filozof al Greciei Antice, Aristotel (384-322 i.Hr.) s-a nascut la Stagira, tatal sau fiind medic la curtea regelui Macedoniei, Filip. La 17 ani intra in Academia lui Platon. In 343 i.Hr. a fost chemat la Pella, la curtea imparatului Filip, pentru a desavarsi educatia tanarului Alexandru (cel care va deveni imparatul Alexandru cel Mare). In 323 i.Hr., dupa moartea lui Alexandru, la Atena rabufneste vechea dusmanie fata de macedoneni, iar Aristotel se refugiaza la Chalcis (in Insula Eubeea), unde moare un an mai tarziu.
    Citeşte mai multe despre:   alex,   editie de colectie,   aristotel

    Serviciul de email marketing furnizat de