Arta ghicitoarelor

Revistele anilor 1920-1940 scriau, la randul lor, despre profetiile timpurilor, vrajitoare si ghicitori.

Ce trebuie sa credem despre profetiile ghicitorilor? Realitatea Ilustrata din 7 decembrie 1933 nota: "Se poate prevedea viitorul? Iata o intrebare care nu inceteaza sa pasioneze pe toata lumea. Pe profani ca si pe cercetatorii stiintifici, pe oamenii simpli ca si pe intelectuali. Sa incercam pe baza rezultatelor obtinute pana acum sa sistematizam cunostintele ce le posedam in aceasta materie.

PROFETII MODERNI. In primul rand nu trebuie sa cerem profetilor moderni ceea ce nu pot sa ne dea. Nu exista nicaieri si n-au existat niciodata persoane capabile, fie in stare de transa, fie in stare de veghe, sa povesteasca intr-un mod coerent si continuu, sub forma unei naratiuni, un ansamblu de fapte care sa constituie o «viata» intr-un chip lamurit si distinct. Pe de alta parte, prevederea unor evenimente colective - cum ar fi de pilda razboaiele, crimele, revolutiile etc. - este excesiv de rara; am putea spune chiar inexistenta, din punct de vedere practic.

COLEGIUL GHICITORILOR. E drept ca exista si cateva exceptii. Astfel, in 1914, in primele zile ale razboiului mondial, un medium grec a reusit sa descrie fazele viitoare ale conflictului. Singura greseala grava pe care a comis-o se referea tocmai la rolul pe care avea sa-l joace tara sa in acest razboi. In general, profetiile persoanelor inzestrate cu o cunostinta anormala nu se exercita asupra manifestarilor colective. Poate la mijloc e numai o simpla lipsa de exercitiu.

Istoricii chinezi ne raporteaza ca pe vremuri imparatii Chinei intretineau un colegiu de ghicitori, care erau recrutati prin concurs. Metoda intrebuintata era din cele mai intelepte. Se cerea candidatilor sa indice principalele evenimente, care aveau sa se produca intr’un anumit interval de timp, si apoi erau retinuti numai aceia care, in zece raspunsuri n’au comis mai mult de doua erori.

SUCCESIUNE. Cititorii vor fi desigur foarte surprinsi afland de rolul enorm, urias, fabulos, dar ocult pe care-l ocupa astazi in cercurile politice si financiare ghicitorii de toate genurile. Cand se va scrie istoria adevarata a vremii noastre, va trebui sa se mentioneze si activitatea politica a ghicitorilor (...) Se’ntampla uneori - destul de rar de-altfel - ca «vizionarii» sa confunde trecutul cu viitorul si chiar daca sunt capabili in general sa intrevada succesiunea evenimentelor, ei reusesc insa mult mai rar sa le fixeze si datele potrivite. Ziua de maine ei o vad pe acelasi plan ca si anul viitor, iar anul viitor ca deceniul urmator (...) Viziunea viitorului se aplica la fapte individuale, in legatura cu viata persoanei care ’ntreaba si aceia a familiei lui. E periculos sa recurgem la consultatia ghicitorilor daca nu avem puterea de caracter de a ne conduce, nu dupa indicatiile lor, ci dupa ratiunea si experienta vietii.

Cel mai bun fel de a proceda este de a nu pune intrebari, ci de a lasa mediumul sa se exprime in voie, printr’o inspiratie spontana. In chipul acesta evitam cauzele cele mai obicinute de erori. Nu e nevoie sa jubilam daca ni se profetizeaza un castig neprevazut important, protectia utila a unui puternic al zilei. Si nici nu trebuie sa tinem doliu daca ni se prezice moartea sau boala unei persoane apropiate. Nu este exclus ca acesta sa ne supravietuiasca".

Casa batranei Axintia

MOASA AXINTIA. In acelasi numar al revistei Realitatea Ilustrata, redactorii expun povestirea "In vizita la vrajitoare". "Cunosc o batrana care stie sa vrajeasca. Ducandu-va la ea, firul sortei s’ar schimba cu totul (...) Moasa Axintia. Ea e paralizata de sapte ani incheiati. Abia se mai poate misca din pat...(...) Isbuteam, spuse Moasa, sa-mi pun piciorul la loc numai cu descantece pe care le invatam singura din vis. Parca mi le soptea cineva. Cu ele lucrez si-acum cand trebuie sa aduc vr’un fugar la casa lui, sau fac de urat, ori sa’mplant junghiul intre coastele cuiva. Stiu o groaza si fac mult bine (...). In timpul sedintei de vrajitorie n’a permis decat prezenta mea in interiorul incaperii. Odata mangalul aprins, facu de cateva ori cu frigarea semnul crucii pe deasupra lui. Apoi infipse in ea inima si cateva cepe. Apoi incepu sa ingane ceva care semana cu un cantec inabusit de scandurile unui sicriu".

CU TARTARICI. In Ilustratiunea Romana din 1929, echipa redactionala a revistei intalneste... o ghicitoare. Reportajul "Un salas de tigani in capitala" ii indeamna pe autori sa descrie detaliat parcursul lor: "Cu Tartarici, cu Tartarici... si incepu binecuvantata serie a descantecelor tiganesti... Ochii tigancei cari si asa straluceau ca doua mari degetare de smoala topita, infipte in capul de bronz rosiatic, se aprinsera deodata: zarise bancnota cu care astupasem gaura ghiocului.

Mi’a ghicit cate in luna si in stele, de trecut, de prezent, de viitor; de inima buna, de inima rea, de drum de seara - veste la asternut, epuizand ca o placa de gramofon intregul vocabular cabalistic si amuzant al ghicitoarei. A intrebuintat tiganca toata puterea ei de sugestie si toata maestria artei ghicitului, presimtind probabil ca «sedinta» va trece la nemurirea tiparului".

Salasul de tigani din Capitala, locul descantecelor si al ghicitorilor

SURSA. Salasul de tigani le ofera ziaristilor vremii un alt spectacol: "O aratare de cort intunecos, murdar, in fundul caruia o batrana, urata ca mama padurii, cocosata, pipernicita, fierbea ceva intr’o oala. Era o vrajitoare cu nasul coroiat, cu fata ca pamantul, cu un singur dinte, cu ochii mici si stinsi in orbite. Vrajitoarea reprezinta in mijlocul salasului puterea suverana care leaga ploile, aduce norocul sau nenorocul, face de dragoste, de inima rea sau de nebunie, vindeca bolnavii, marita prin farmece tinerele, tamadue vitele si oamenii de boala rea, si toate cate nu stau in puterea noastra omeneasca. O femeie care refuzase sa dea batranei ce i se ceruse, a fost vrajita astfel incat in fiecare zi aducea in cortul babei cate ceva.

In cele din urma, femeia si-a adus si rochia de mireasa. Cand cineva o supara, capata pedeapsa pe care o executa pana la al saptelea neam. Un flacau din Tugomir-Voevod s’a batut cu pumnii in cap doua saptamani de’a randul si desigur s’ar fi batut pana ce si-ar fi zdrobit teasta capului, daca nu-l ierta vrajitoarea si daca nu-l deslega de blestem".

"Se’ntampla uneori - destul de rar de-altfel - ca vizionarii sa confunde trecutul cu viitorul si chiar daca sunt capabili in general sa intrevada succesiunea evenimentelor, ei reusesc insa mult mai rar sa le fixeze si datele potrivite. Ziua de maine ei o vad pe acelasi plan ca si anul viitor, iar anul viitor ca deceniul urmator." - "Realitatea Ilustrata" - 1933

"Mi’a ghicit cate in luna si in stele, de trecut, de prezent, de viitor; de inima buna, de inima rea, de drum de seara - veste la asternut, epuizand ca o placa de gramofon intregul vocabular cabalistic si amuzant al ghicitoarei. A intrebuintat tiganca toata puterea ei de sugestie si toata maestria artei ghicitului." - "Ilustratiunea Romana" - 1929

PISICA VRAJITORULUI

Editia din decembrie 1938 a Ilustratiunii Romane vine cu o poveste noua... intr-un sat micut condus de un vrajitor, "unde nici un fapt nu se petrece fara voia lui", apare un profesor care vrea cu orice pret sa-i scape pe locuitorii satului de sub influentele magului. Dusmania dintre cei doi merge atat de departe incat profesorul cere autoritatilor sa-l goneasca din sat pe vrajitor, iar acesta din urma le spune consatenilor ca va atrage asupra profesorului toate nenorocirile si dezastrele, datorita duhurilor pe care le stapanea. Profesorul este ucis intr-un mod misterios iar autoritatile ajung la concluzia ca "(...) nu este o fapta omeneasca. Punand sub observatie mai mult timp locuintele celor doi rivali, un medic legist vazu cum intr-o noapte pisica neagra a vrajitorului patrunse in casa si in apartamentul celui ucis... totul era edificat. Printr-un ciudat dresaj, vrajitorul izbutise sa faca din pisica sa, ucigasul dusmanului sau".