x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Asta-i muzica ce-mi place"

0
08 Mai 2005 - 00:00

MOMENTUL INDEPENDENTEI
Se spune ca in 1977, la auzul primelor focuri ale tunurilor romanesti care bombardau Vidinul turcesc, Principele Carol I, viitor rege al Romaniei, ar fi exclamat cu satisfactie: "Asta-i muzica ce-mi place!".



  • de CATALIN PRUTEANU

  • Singura amintire a grupului statuar inaugurat in 1913 se pastreaza sub forma unei machete la Muzeul Olteniei din Craiova
    De fapt, se spune ca Principele Carol, care nu cunostea inca prea bine limba romana, ar fi strigat: "Asta-i muzic ce place la eu!", dar se pare ca este doar o legenda rautacioasa. La inceputul secolului trecut, catre sfarsitul domniei lui Carol I, cetatenii de vaza ai Craiovei si veteranii Razboiului de Independenta au hotarat sa-si infrumuseteze orasul. Artistul caruia i-a revenit onoarea de a crea monumentul a fost sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo, nascut in 1870 in Calafat, la mica distanta de locul unde au tras pentru prima data faimoasele tunuri. "Monumentul s-a realizat prin subscriptie publica. A existat un comitet al doamnelor craiovene, impreuna au strans sume importante de bani", ne povesteste doctorul in istorie Toma Radulescu, seful Sectiei de Istorie si Arheologie de la Muzeul Olteniei din Craiova. Petre Gigurtu a fost un erou de seama in Razboiul de Independenta, care a si infiintat o societate de ajutorare a ranitilor, numita Asociatia Veteranilor de Razboi Grade Inferioare "Smardan".

    DONATII. "A existat un sistem de loterie, au fost executate o serie de obiecte la scolile profesionale, s-au strans banii apeland la invatatorii satelor, la preotii satelor, cu «banul vaduvei si al orfanului» si s-a facut un monument. A fost puterea moralizatoare a unor oameni bogati, care au donat substantial. Aceste donatii au stimulat si ar fi o initiativa demna de urmat. Chiar si acel sistem de loterie a contribuit la finantarea acestui proiect, care a fost deosebit de scump", spune Toma Radulescu. In 1908, sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo prezinta macheta viitorului monument familiei regale. Se pare ca insusi Regele Carol I a fost impresionat de viitoarea constructie, dar a facut el insusi cateva modificari machetei. Cu banii stransi din donatii, se incepe turnarea grupului statuar in Italia, la Florenta, intre anii 1909 si 1912. La final, numai partea de bronz a cantarit peste 12 tone.

    SARBATOARE. Inaugurarea s-a facut cu mult fast pe data de 21 mai 1913, cu ocazia sarbatorii Sfintilor Imparati Constantin si Elena, in prezenta familiei regale. Pavelescu-Dimo si Printul Ferdinand si-au tinut discursurile in prezenta primarului N.P. Guran. Locul ales pentru amplasarea acestui Monument al Independentei a fost scuarul din fata fostului Parc Bibescu, actualul Parc Romanescu. Grupul statuar il infatisa pe Carol I salutand primele salve de tun, iar jos, turnate tot in bronz, se aflau alte statui de soldati in jurul tunurilor. Pe soclu sunt sapate faimoasele cuvinte: "Asta-i muzica ce-mi place". "A fost cel mai mare Monument al Independentei ridicat vreodata pe pamant romanesc", e de parere Toma Radulescu. A fost - pentru ca, dupa ce si-a trait in pace viata de 35 de ani, Monumentul Independentei din Craiova, cunoscut mai mult sub numele de monumentul "Asta-i muzica ce-mi place!", a fost demolat si topit in primul an de republica socialista a Romaniei, in 1948, dupa abdicarea Regelui Mihai. Acum, amintirea lui mai traieste doar la Muzeul Olteniei, sub forma unei machete de o jumatate de metru.

    (Pentru realizarea acestui articol s-au folosit informatii din volumul "Monumentul Independentei din Craiova", de Georgica si Georgeta Bercea-Florea, Fundatia "Scrisul romanesc", 2003, Craiova)

    TOPIT LA UZINA BRATASANU SI "VALORIFICAT"
    Inainte de a fi demolat si topit, Monumentul Independentei a fost amplasat in fata Parcului Bibescu
    Construirea si inaugurarea Monumentului Independentei din Craiova a provocat o puternica solidaritate a societatii craiovene si a asociatiilor de veterani ai Razboiului de Independenta de la 1977. In ziua dezvelirii statuii, de la Vaslui a sosit o delegatie de veterani, condusa de Ion Turcanu, vestitul Penes Curcanul din poezia "Sergentul" de Vasile Alecsandri. Turcanu si camarazii sai au depus o coroana de flori in numele societatii "Noua si cu sergentul zece". "Era o moda atunci, imbratisata de Regina Elisabeta si de viitoarea Regina Maria - doamnele erau imbracate in costume populare. Cu aceasta ocazie s-au jucat multe dansuri populare", afirma seful Sectiei de Istorie si Arheologie de la Muzeul Olteniei din Craiova, Toma Radulescu.

    LA TOPIT. Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, autoritatile au luat decizia de a demola toate monumentele publice care aminteau ca in tara noastra a existat o conducere monarhica. Monumentul "Asta-i muzica ce-mi place" din Craiova nu a facut exceptie. Lucrarile de dezafectare a grupului statuar au costat la acea vreme 200.000 de lei. Pentru a recupera aceasta suma, statuia lui Carol I si celelalte statui de bronz au fost topite. "Monumentul a fost topit la Uzina Bratasanu", mai spune Toma Radulescu. Monumentul a fost demolat de autoritatile locale cu muncitori romani. "Soldatii rusi nu au vrut sa darame monumentul, au refuzat, au zis: «Niet rabota!» ("Nu munca!")", afirma craioveanul.

    Momentul construirii monumentului, anul 1913, nu este intamplator ales, se simtea ca toate partidele politice si-au schimbat programul, era programul desavarsirii nationale, indiferent ca era vorba despre Partidul Conservator sau Liberal. 1913 este ca o piatra de hotar

    AR COSTA ENORM

    "Astazi, daca s-ar pune problema turnarii, refacerea monumentului costa foarte mult, enorm din punct de vedere economic", e de parere Toma Radulescu. Creatorul Monumentului Independentei din Craiova, sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo, era stramosul capuchehaiei Dimo, mentionat in toate documentele lui Mihai Viteazul. Capuchehaia se numeau reprezentantii diplomatici ai tarilor romane la Constantinopol. "O data cu anul 1600, cand Mihai Viteazul a pierdut tronul tarilor romane, turcii n-au tinut cont de Dreptul international care functiona atunci si l-au executat. Urmasii sai si-au schimbat numele in Aman si a rezultat familia Aman. Aman era o porecla data de turci acestor nobili de traditie balcanica, nobila, romaneasca", povesteste Radulescu. Prin urmare, creatorul disparutului monument craiovean era ruda cu faimosul pictor roman Theodor Aman. Dupa 1990, s-a incercat refacerea monumentului, fara succes.

    Dimitrie Pavelescu-Dimo se nascuse in Calafat, la 200 de metri de locul unde s-a tras prima salva de tun. Facuse specializari in Italia si a propus Regelui executarea unui monument prin subscriptie publica, inaugurat in 1913, in timpul guvernarii conservatoare, cand prim-ministru era Titu Maiorescu
    Citeşte mai multe despre:   craiova,   independentei,   editie de colectie,   monumentul,   toma radulescu

    Serviciul de email marketing furnizat de