x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Asteptand canonizarile

0
Autor: Paul Crainic 17 Iul 2006 - 00:00
Asteptand canonizarile


PROPUNERI
Multi dintre cei care au fost exemple pentru credinciosi ar putea fi canonizati.

Aflarea moastelor parintelui Argatu, moaste binemirositoare - asa cum dau marturie multi dintre pelerinii care s-au inchinat in fata raclei din Boroaia, a fost unul din motivele pentru care subiectul canonizarii noilor sfinti romani a revenit in actualitate. Parintele Ilarion Argatu a fost unul dintre cei mai mari parinti romani care au avut harul de a izgoni diavolii. A avut darul vederii cu duhul si multe sunt relatarile despre minunile pe care le-a facut. "Va fi sau nu canonizat parintele Argatu?" - iata o intrebare pe care si-o pun multi crestini ortodocsi. Asa cum se intreaba de ce, la atatia ani dupa prigoana comunista - in care in temnitele din tara noastra au murit atatia preoti si mireni, nu praznuim nici un nou mucenic. Despre cei care au fost considerati atunci "sfintii inchisorilor" - cum sunt Valeriu Gafencu sau Costache Oprisan - stiu mai multe crestinii din America, unde vietile lor au fost tiparite in revistele religioase, in timp ce in tara in care acesti noi mucenici au patimit se pastreaza tacerea. Despre parintele Ilarion Felea, profesor de dogmatica si apologetica la Academia Teologica din Arad, mort in inchisoarea de la Aiud, nu se vorbeste nimic. Despre Daniil Sandu Tudor, ieroschimonahul de la Rarau care a murit pentru Hristos tot in cumplita temnita a Aiudului, se pastreaza tacerea. Chiar daca Acatistul Rugului aprins - capodopera sa imnografica, se rosteste in biserici din intreaga lume, chiar si la Muntele Athos. Nu sunt insa mucenicii singurii care pot fi canonizati. Multi au fost eroii credintei in secolul al XX-lea.

CERCETARI. E nevoie ca Sinodul sa cerceteze viata parintelui Arsenie Boca tot asa cum cerceteaza viata parintelui Cleopa. Sa cerceteze viata parintelui Ilarion Argatu tot asa cum o cerceteaza pe cea a parintelui Paisie Olaru. Si, daca se va constata ca au avut o ortodoxie neindoielnica, sa se discute canonizarea lor. Da, e foarte bine ca vor fi canonizati si Avva Cleopa si Avva Paisie.
Parintele Ilarion Argatu
Dar nu a fost Moldova singurul centru de rezistenta crestina din Romania. A venit vremea sa se judece si lucrarea parintelui Dumitru Staniloae, care a patimit si el in inchisoare, cel numit pe buna dreptate "patriarhul teologiei romanesti". Ce minuni a facut parintele Staniloae? Multe, foarte multe. Prin cartile sale a schimbat zeci de suflete. Acestea nu sunt minuni? Oare e mai putin importanta vindecarea unui suflet decat vindecarea unei maini sau a unui picior? Sa nu uitam ca pe sfinti nu Sinodul ii face sfinti, ci Dumnezeu. Sinodul doar recunoaste sfintenia celor care au fost mai intai proslaviti de popor, prin asa-numita "canonizare populara". Oare noi am avut evlavie fata de sfintii mucenici care au patimit in inchisorile comuniste, sau suntem si noi de vina pentru faptul ca ei nu sunt inca in sinaxare? Raspunsul nu ne este prea favorabil. Oricum, sa ne bucuram ca Sinodul pregateste canonizarea parintelui Cleopa si a parintelui Paisie de la Sihla. Si sa ne dorim ca acesta sa fie doar un inceput.

"Rugul aprins (gruparea spirituala initiata de Sandu Tudor - n.n) n-a murit niciodata! Unii din oamenii acestia s-au intors din inchisori, Sandu Tudor nu s-a mai intors niciodata. A murit la Aiud. El poate fi canonizat! Eu as face o propunere, un Sinod de canonizare, pentru ca el a murit in inchisoare la Aiud, unde a fost inchis pentru Rugul aprins, pentru credinta lui".
Mitropolitul Antonie Plamadeala
(Amintiri, Editura Cum, 1999)

CUVIOSI ROMANI, PENTRU CANONIZARE

Cuviosul Silvestru, sihastru, pe Muntele Ceahlau, sec. al XV-lea;/Cuviosul Vasile de la Moldovita, sihastru, sec. al XV-lea;/Cuviosul Iosif de la Bisericani cu sapte ucenici, sec. al XV-lea;/Mitropolitul Teoctist I al Moldovei (1452-1477) care l-a uns pe /Cuviosul Simeon Sihastrul, de la Pangarati; al doilea duhovnic si povatuitor al Sfantului Stefan cel Mare; Cuviosul Inochentie de la Manastirea Probota, sec. XV-XVI.

PE LISTA VIITORILR SFINTI APAR SI VOIEVOZI

Cuviosul Evstatie, de la Probota; Episcopul Macarie al Romanului (1558); Cuviosul Pahomie Sihastrul, intemeietorul Manastirii Slatina, sec. al XVI-lea; Cuviosii sapte sihastri, din Schitul Agapia Veche, descoperiti in cimitirul manastirii (1838); Cuviosul Isaia Pustnicul, Manastirea Moldovita; Mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei (1631); Voievodul Neagoe Basarab, ctitorul Manastirii Curtea de Arges (1521); Cuviosii Neofit, Meletie, Daniil si Misail, mari sihastri la Manastirea Turnu - Valcea; Cuviosul Epifanie, de la Manastirea Voronet, sec. al XV-lea; Cuviosul Atanasie Sihastrul, cu sapte ucenici ai sai; fondatorul Manastirii Sihastria (1655); Cuviosul Ioan Sihastrul, Schitul Sihastria, sec. al XVI-lea; Cuviosul Chiriac de la Bisericani, mare nevoitor in pestera, sec. al XVII-lea.

MULTA INVATATURA NE-AU DARUIT

Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, mare carturar si pastor duhovnicesc (1693); Episcopul Ioan de la Kiev, mare facator de minuni si sihastru in Muntii Sihlei (1956); Cuviosul Nicodim Mandita, mare duhovnic in Manastirile Agapia si Varatec (1975); Cuviosul Paisie Olaru, mare duhovnic, in obstea Manastirii Sihastria (1990); Cuviosul Cleopa Ilie, mare duhovnic si povatuitor, in obstea Manastirii Sihastria (1998); Cuviosul Onufrie Frunza, schimonah, mare pustnic (2001)
Citeşte mai multe despre:   cuviosul,   parintelui,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de