Atunci cand se zambea Mortii

Geto-dacii stapaneau secretele vazduhului, ale plantelor, cuvintelor si credeau ca nu poti vindeca trupul fara suflet.

Viata, in gandirea magica, aparea altfel. Ea era formata dintr-o succesiune de momente deosebite, atat structural, cat si calitativ, care trebuia celebrate prin ceremonialuri rituale specifice. Populatia pretracica, apoi tracii si geto-dacii au privit viata in acelasi spirit magic. Cum gandeau acei oameni de demult ne vorbeste multimea de obiceiuri, odinioara cu caracter mitico-magic, pastrate in folclorul romanesc. Si mai ales sa nu uitam cum zambeau dacii Mortii... In anii ’60, in Carpatii Meridionali s-au identificat figurari criptice ce tin de tehnica magica a sculpturii megalitice, figurari ce deveneau vizibile doar in anumite momente ale zilei, atunci cand coincid luminozitatea, punctul de observatie si initierea observatorului.

TEZAUR INITIATIC. Concluzia paleontologului peruan Daniel Ruzo, care a facut parte din expeditia de atunci, a fost aceea ca in zona varfului Omu din muntii Bucegi exista o pestera sau o retea de galerii care ar contine un tezaur initiatic ancestral, in ideea ca muntii Carpati sunt intr-o regiune a lumii in care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute de azi. Filmul realizat in studiourile romanesti se pare ca a zacut mult timp nefolosit in arhive, aflam din cartea "Magia si fiintele fantastice din arhaicul romanesc", a lui Cornel Dan Niculae, aparuta la Editura Carpathia Rex in 2005. Aceasta zona crepusculara, de fapt centrul geografic al vechii Dacii, acum al Romaniei, cuprinde cei mai inalti munti ai Carpatilor, unde se gaseste vechiul sanctuar magic dac de la Sarmizegetusa.

MEDICINA HIERATICA. Ponderea cea mai mare a tracilor o gasim la poporul roman, urmas direct al dacilor. Este cunoscut faptul ca Iordanes, scriind despre sacerdotii geto-daci, afirma ca acestia observau efectele plantelor asupra oamenilor, adica studiau virtutile medicale ale acestora. Studii consacrate spiritualitatii geto-dace conchid faptul ca acestia au cunoscut o dezvoltata medicina populara si ca atinsesera faza medicinei hieratice. Sacerdotii daci traiau retrasi in munti, ocupandu-se cu medicina, astronomia, stiintele naturii, filozofia. Ei erau numiti de romani pileati, de la pileus, un fel de caciulita de pasla, insemn distinctiv al castei sacerdotale. Iordanes mai spune ca acestia ii instruiau pe ceilalti daci in legile fizicii, facandu-i sa traiasca in comuniune cu natura. Un loc important in terapeutica dacilor l-au detinut si virtutile plantelor, iar Platon spunea referitor la imaginea din antichitate a tracilor: "Asa stau lucrurile, Charmides, si cu descantecul nostru. L-am invatat de la unul dintre medicii traci ai lui Zalmoxis despre care se zice ca au si darul de a te face nemuritor." Zalmoxis, se stie, spunea supusilor sai ca nu trebuie sa vindeci ochii fara sa vindeci capul si nici capul fara trup, astfel ajungand la cea mai importanta povata, aceea ca nu poti vindeca trupul fara suflet. Caci toate se trag din suflet, atat cele rele, cat si cele bune ale trupului. Ca urmare, iata cum se ingrijeau de sufletul lor vechii daci, pentru ei fiind vital ca atat capul, cat si restul trupului s-o duca bine.

DESCANTECE. Incantatiile magice sau descantecele sunt intalnite pretutindeni unde se afla romani, pesemne la fel era si pe vremea dacilor si a celorlalti traci. Multe din cuvintele descantecelor romanesti au sensuri pierdute, parand sa apartina acelui fond de cuvinte dacice uitate azi. O serie de practici magico-rituale si de empirism medical, nemaiintalnite la vecinii nostri sau la alte popoare vin sa ateste ca ele apartin medicinei hieratice, sacerdotala, a stramosilor daci. Aceste Belagines, cum le numea Iordanes, se transmiteau de la poporul nestiutor de carte, din generatie in generatie, in chip tainic, pe cale orala, cantandu-le, cum se obisnuia pe atunci cu toate legile. Unii cercetatori cred ca ele se mai pastreaza in descantecele poporului roman. Mai este un lucru cert. Acela ca populatia celtica a supravietuit vreme de cateva secole pe teritoriul romanesc al Transilvaniei de astazi, pana la domnia regelui geto-dac Burebista, care i-a alungat pe celti o data cu intemeierea statului centralizat dac.

"Getii si celtii se cunosteau din secolul al IV-lea inainte de Hristos", scria Jean Coman, un colaborator al lui Mircea Eliade, in Decenee 1940, la Paris. "Druizii se gaseau sub autoritatea unui mare preot. Ca si preotii geti, Druizii se ocupau de sacrificii publice si particulare, administrand pedepsele si sanctiunile grave printre care interdictia sacrificiului era cea mai mare, si predau teologia unui numar considerabil de tineri. Aceleasi privilegii sociale si acelasi prestigiu moral la preotii geti ca si la druizi: scutire de impozit, dispensa de stagiul militar si de alte obligatii, imunitate absoluta, autoritate suprema in materie de justitie si cateodata chiar si in domeniul politic, tribunal superlativ in domeniile religios, oracular si moral".

REPUTATIE. Descantecul este o forma terapeutica extrem de complexa, reunind tratamentul psiho-hipnotic, magic, fitoterapeutic, fizic si bioenergetic. Esenta vizibila a descantecului se compune din incantatia magica, al carei rol este sa alunge duhurile bolilor sau sa desfaca o vraja facuta asupra cuiva.

Incantatia este alcatuita din versuri neregulate si o serie de gesturi rituale o insotesc, necesitand folosirea diferitor obiecte sau plante. Stravechii traci, din care se trag si dacii, erau reputati descantatori, Pliniu afirmand ca anticii aveau incredere deplina in stiinta medicala a acestora.

Tracii isi pastrau stiinta vindecatoare si leacurile scrise pe tablite trace (aceste tablite cuprindeau in scris legile tracilor, renumitele Belagines despre care vorbea Iordanes). Aceste tablite cuprindeau in afara preceptelor religioase si incantatiile magice, caci am vazut chiar Socrate invatase un descantec de la un medic preot trac. Despre daci se stie ca aveau descantatori cu apa curgatoare numiti goisi.

MISTER. Dupa infrangerea statului teocrat dac, stat in care institutiile religioase le sustineau pe cele militare, Dacia a devenit provincie romana si a urmat prigoana clerului dacilor (se pare ca acelasi lucru s-a petrecut si cu sacerdotii lama, in secolul XX, in Tibet, care au fost prigoniti cu inversunare pentru a le fi distrusa identitatea spirituala, morala si nationala). Ordinele religioase ale dacilor nu aveau cum sa fie in totalitate distruse. Ascunsi in munti, sacerdotii daci aveau un statut aparte de al celorlalti supusi daci.

De aceea, cu timpul, sacerdotii muntilor s-au acoperit de mister, s-au invaluit in taine, populatia daco-romana privindu-i ca pe niste zei, deoarece erau depozitarii stiintei magico-religioase a preotiei zalmoxiene, stapaneau secretele vazduhului, ale plantelor, cuvintelor. Respectul daco-romanilor pentru acestia era infinit.

"Vraja este totalitatea formelor ceremonialului intrebuintat de vrajitoare pentru a ajunge la un rezultat ce-l urmareste; descantecul este formula verbala care face parte integranta si indispensabila din vraja" - A. Gorovei, "Descantecele romanilor", 1985

"Ca si preotii geti, Druizii se ocupau de sacrificii publice si particulare, administrand pedepsele si sanctiunile grave printre care interdictia sacrificiului era cea mai mare. Aceleasi privilegii sociale si acelasi prestigiu moral la preotii geti ca si la druizi" - Jean Coman, "Decenee", 1940

PREOCUPATI DE ASTRE SI MISCARILE LOR

Mersul planetelor nu avea nici un secret pentru sacerdotii daci. Situl arheologic de la Sarmizegetusa ne intareste spusele Sunt remarcabile paginile lui Iulius Cezar consacrate druizilor (in De bello Gallico), se spune in "Magia si fiintele fantastice din arhaicul romanesc", de Cornel Dan Niculae, aparuta la Editura Carpathia Rex in 2005. Si aceste informatii sunt asemanatoare celor pe care le avem despre daci. Astfel, Cezar arata ca druizii erau preocupati de astre si de miscarile lor, de marimea lumii si a pamantului, in timp, despre daci, Strabon si Porphyrios aratau ca Zalmoxis avea cunostinte astronomice, iar Iordanes (Getica, 69-70) spune ca Deceneu, Marele Preot al dacilor, ii invata pe daci "teoria celor 12 semne ale zodiacului, mersul planetelor si toate secretele astronomice..." Aceste afirmatii au fost confirmate. In ceea ce-i priveste pe celti, prin descoperirea celor cateva fragmente de calendare gravate in bronz, cum sunt cele de la Coligny si Moizanus; iar pe de alta parte, referitor la daci, sapaturile din Romania au scos la iveala resturile a doua sanctuare-calendar, la Sarmizegetusa si la Costesti, centre ceremoniale geto-dace.