x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Au fost pe baricadele Unirii

0
Autor: Cristina Diac 12 Dec 2005 - 00:00
"SANGE ALBASTRU"
Academicianul Dan Berindei a explicat ce a facut elita autohtona in fata provocarilor veacului al XIX-lea, prin ce se deosebeau boierii de ceilalti, cate adevaruri mai stim astazi despre boierii Romaniei.
In secolul al XIX-lea, boierii romani "s-au intors cu fata" spre Occident. Vestimentatia apuseana le-a tentat mai intai pe tinerele boieroaice, incantate sa-si etaleze noile toalete la sindrofiile de la Curtea Domneasca de la Iasi sau Bucuresti

Jurnalul National: Exista o clasa de mijloc in secolul al XIX-lea in Principate?
Dan Berindei: Exista, foarte subtire, e adevarat, dar ei au inlocuit-o in timpul Regulamentelor Organice (n.n. - legi cu caracter de Constitutie, impuse de Rusia Tarista, in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova) cu boierimea mica si mijlocie care a avut acces la functii. In Adunarea Obsteasca (n.n. - forma de putere legislativa, prevazuta de Regulamentele Organice), ce-i drept, nu aveau acces decat boierii, dar pentru prima data au intrat si boieri din treptele inferioare, in timp ce in adunarile anterioare, cei care hotarau erau numai varfurile. Deci, s-au democratizat si in interiorul "clasei".

Se poate spune ca rolul pe care l-a jucat in Occident clasa de mijloc a fost preluat in Principate de boierimea mica si mijlocie?
Da, si in practica, daca iei ministrii, de la Cuza si pana la sfarsitul primului razboi mondial, cam 85% sunt din familii boieresti. Ei au avut inteligenta de a-si trimite copiii la studii. In jurul lui 1848 erau la studii la Paris cam 100 de studenti romani, fii de boieri. Acesti oameni au avut si aceasta deschidere modernizanta. Copiii lor au fost pe baricadele lui 1848, pe baricadele Unirii si asa mai departe. Bratienii, Kogalniceanu, Cuza, Rosettii, toti sunt parte a boierimii, mai mare sau mai mica.

Stapanii tarii


Se putea accede in aceasta elita sau reprezenta o casta inchisa?
Era inchis-deschisa. Se putea accede, dar foarte greu, mai ales in ceea ce priveste protipendada. Cand cineva isi achizitiona pamant si capata si o dregatorie, generatia urmatoare intra in randurile boierimii. Dar de la a intra in randurile boierimii si pana la a ajunge in marea boierime era o distanta de la pamant la luna. Pe de alta parte, marea boierime avea totusi o deschidere, facea foarte multe aliante si in jos, ajutand la deplasarile in interiorul "borcanului". Toti erau in borcan, dar marea boierime era pe pozitii de forta, ea facea marea politica, era stapana tarii.

Dar daca saracea si pierdea mosia?
Au fost cazuri rare. Erau mai dese cazurile de "hiclenie", cum se chema, atunci cand domnul considera pe drept sau pe nedrept ca respectivul a tradat si ii confisca mosia. Dar rar ramanea asa. Ori domnul urmator repara, ori chiar el repara la un moment dat, intr-o generatie sau doua se repara, isi recapata proprietatea.

Insemnele boieriei


Deci, cel mai important element care defineste boieria, care atesta ca apartii acestei clase era posesia unei mosii?
Calitatea de boier se reflecta mai ales in stapanirea mosiei, asta era in primul rand. In al doilea rand, s-a adaugat si dregatoria. Sunt cele doua elemente. Mosia trebuia sa fie insa una considerabila. Era reala ca valoare abia atunci cand avea pe ea locuitori. In vremea lui Cuza inca sunt in ziare anunturi cu vanzari de mosii in care se spune "1.000 de hectare si nu stiu cati locuitori", ca altfel te uitai la ea, cine ti-o lucra? Prin mosie se intelege un domeniu. Acesta combinat cu dregatoria, mai ales din perioada fanariota, inainte era suficient sa ai o mosie.

Initial, de unde puteai dobandi pamantul?
La foarte multi, neamul lui avea mosia inca inainte de formarea statelor medievale romanesti. Domnul i-o confirma, ca sa stea linistit. Era si o cale prin care domnitorul ii "tinea in sah" pe boieri, faptul ca le confirma sau nu posesia. La fiecare schimbare de domn trebuia o reintarire a documentelor de proprietate.

"A fi boier"


Acea forma de compromis de care vorbeati, la originea careia s-au aflat boierii, nu a avut in timp si consecinte negative, nu ne-am insusit cumva prea mult cultura politica a compromisului?
Prin compromisurile facute de elita boiereasca ne-am salvat fiinta neamului. Am fost "in calea rautatilor", cum spune cronicarul. Noi n-am fost o insula ca Marea Britanie, necucerita nici de Napoleon si nici de Hitler. Norocul nostru a fost bogatia acestui pamant. De exemplu, Garantia colectiva a Marilor Puteri, care a inlocuit in secolul al XIX-lea Protectoratul rusesc, e propusa de boieri. Garantia a fost pentru noi ceva minunat, avand atatia parinti, ne-am vazut de treaba. Asa s-a facut Unirea din 1859. Apoi deschiderea catre modernitate. Ce nevoie aveau ei, erau oameni bogati, nu le trebuia nimic, sa se straduiasca sa-si modernizeze copiii? Nu numai ca i-au imbracat dupa moda occidentala, i-au trimis la studii in Europa, ceea ce a fost extrem de important.

In limba romana exista expresia: "E boier". Care credeti ca este sensul ei, ce credeti ca inseamna?
Cred ca are sensul de "model". Pana in 1918, boierimea reprezinta o categorie cu drepturi politice. Dupa aceasta data, functia politica inceteaza, in sensul ca toti cetatenii pot participa la viata politica, prin intermediul votului universal. Astfel ca boierii au ramas un model social, un exemplu. Cred ca expresia "E boier" desemneaza pe cineva care stie sa se comporte elegant, care are o anumita distinctie, rafinament, buna crestere. De asemenea, cred ca se mai refera si la generozitate. "M-ai tratat ca un boier" - adica ai fost generos. Evident ca generozitatea provine din bunastare. "A fi boier" presupune sa ai un comportament civic si moral, atunci cand te simti dator sa fii un model si te comporti ca atare.

LEGATURI SPECIALE


Referindu-se la boierii de altadata, academicianul Berindei a afirmat ca "au fost boieri si boieri". "Am gasit o scrisoare a tatalui meu, datand din preajma reformei agrare din 1945. In acea scrisoare, el insista ca pamantul care ne-a fost expropriat conform legii sa fie dat taranilor «lui», din comuna Dobrotesti, care lucrasera acel pamant. Intre tata si taranii de pe mosia noastra se crease in timp o legatura sufleteasca speciala", a spus istoricul.

INGENIOZITATE SI ABILITATE POLITICA


Capitulatiile sunt intelegerile incheiate de domnii Tarilor Romane cu Poarta. Conform acestora, Tara Romaneasca si Moldova plateau tribut Portii si trimiteau ostasi pentru a-l ajuta pe sultan in campanile militare. In schimbul acestor obligatii, cele doua tari romane isi pastrau domnul, institutiile, limba, religia ortodoxa. "In veacul fanariot, spune academicianul Berindei, boierii romani au «refabricat» aceste capitulatii. Existase ceva si inainte, s-au gasit unele documente in arhivele otomane. Boierii au avut abilitatea de a introduce in capitulatiile construite de ei numai lucruri reale, nimic in plus. De exemplu, conform traditiei tarii, turcii nu puteau veni in Principate decat cu firman din partea sultanului. Si le-au «refabricat» cu atata abilitate, incat turcii nu le-au contestat niciodata. Mai mult chiar, ele au intrat in uzul diplomatiei si in secolul al XIX-lea au fost folosite ca niste piese autentice", a conchis academicianul Dan Berindei.

"CLASA EXPLOATATOARE"


In timpul regimului comunist, fosta elita era desemnata cu termenul de "burghezo-mosierime", care nu era altceva decat "clasa exploatatoare". "Au fost si «exploatatori» printre ei, spune Dan Berindei. Averile mari nu se fac «mangaind pe crestet». Un cronicar strain, Del Chiarro, spunea despre Brancoveanu ca "are marele talent de a lua pielea de pe oaie fara ca oaia sa tipe". Constantin Brancoveanu a fost unul dintre domnitorii care a practicat o politica fiscala extrem de apasatoare pentru contribuabili - nimeni altii decat taranii.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   boierii

Serviciul de email marketing furnizat de