x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Banul de mare pret

0
Autor: Daniela Ivan 04 Iul 2005 - 00:00
Banul de mare pret


DE CE S-AU SCHIMBAT BANII
Bani puternici care sa ne usureze calculele, platile si sa ne pregateasca de trecerea la euro. Acesta este pariul facut de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, inainte de trecerea la leul greu.

Romania a intrat in clubul celor 50 de tari care si-au denominat monedele, care au taiat zerouri din coada bancnotelor nationale. De joi, 10.000 de lei vechi reprezinta 1 leu nou.

Multa lume se intreaba de ce este necesara denominarea si cui foloseste. Oficialii BNR au explicat ca este o decizie legata de imaginea tarii, acum cand intrarea in Uniunea Europeana este o certitudine. Insa, este si o masura care ne simplifica viata. Se termina un ciclu inflationist, iar banii cu multe zerouri in coada sunt greu de transportat, dau batai de cap sistemelor informatice, ii intimideaza pe investitorii straini. "Cand operezi cu marimi de zeci de miliarde de lei, mintea umana nu este capabila sa inteleaga despre ce suma este vorba", spune Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.

MILIONAR CU 25 DE EURO. Au existat si motive de natura pur economica. Cea mai mare moneda care a existat pe piata inainte de denominare, milionul de lei, abia daca echivala cu 25 de euro. Toti romanii erau milionari la salariu, insa peste cateva zile nu mai ramaneau cu mare lucru prin portofele. Lipsa unei bancnote puternice, cum este acum cea de 500 de lei noi (echivalentul a circa 140 de euro), aducea costuri mari in ceea ce priveste transportul, depozitarea, sortarea si distrugerea banilor.

CONFORT. Cetateanul obisnuit nu va avea nici de castigat, nici de pierdut. Poate de castigat un comfort psihologic. La randul lor, bancile au de suportat un cost pe care in timp si-l vor recupera si vor ajunge chiar si pe plus. Indirect, si oamenii vor avea de castigat. Daca bancile isi vor reduce costurile cu manipularea bancnotelor, ele vor putea sa ofere servicii bancare mai ieftine.

Romanii nu au de ce sa se teama. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, sustine ca ipoteza unei temeri in randul populatiei privind procesul de denominare nu este justificata si nu se va observa o tendinta de investire a banilor in imobile, terenuri, bunuri de folosinta indelungata sau valuta.

PRETURI DUBLE. Oamenii s-au obisnuit sa vada in magazine sau in piete preturi afisate atat in vechea moneda. Chiar de martisor, BNR a impus comerciantilor sa practice dubla afisare a preturilor. Aceasta obligativitate va fi valabila pana la 30 iunie 2006, iar circulatia paralela a celor doua tipuri de bani se va face timp de 18 luni. Dintre tarile din jur doar Rusia a mai optat pentru afisarea duala a preturilor inainte de aparitia monedei efective. Perioada a fost atunci de doar o luna, fata de trei luni, cat a fost la noi. Polonia a optat pentru cea mai lunga perioada de "antrenament", de doi ani. In ceea ce priveste circulatia paralela, cea mai scurta perioada s-a inregistrat in Ucraina: 15 zile. Polonia a fost iar campioana si a optat pentru o perioada de doi ani. Din Europa Centrala si de Est, au mai apelat la denominare Croatia - care in 1994, precum si Bulgaria - care a taiat trei zerouri in 1999.

PRESCHIMBARE. Populatia nu trebuie sa se teama ca va ramane cu leii vechi in buzunare si la un moment dat acestia nu vor mai fi valabili. Guvernul a hotarat ca termenul de preschimbare a vechilor monede si bancnote va fi nelimitat, operatiunea urmand sa fie realizata la sucursalele BNR care desfasoara activitati de casierie, precum si la unitatile institutiilor de credit autorizate sa efectueze aceasta operatiune prin ordin al guvernatorului BNR. Aceasta prevedere este cuprinsa in legea care aproba Ordonanta Guvernului 5/2005 pentru modificarea si completarea Legii 348/2004 privind denominarea monedei nationale. Banca Nationala solicitase Parlamentului sa modifice ordonanta, astfel incat termenul de preschimbare a vechilor bancnote si monede sa fie nelimitat. Potrivit ordonantei, preschimbarea era posibila in perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2009. In ceea ce priveste programul de emisiune monetara, acesta se va desfasura in trei etape, potrivit oficialilor BNR. In perioada octombrie 2004 pana in iunie 2005 se adopta masurile pentru asigurarea necesarului de bancnote si monede nationale noi pentru a fi lansate in circulatie. Din iulie 2005 pana in decembrie 2005 are loc suplimentarea noii emisiuni pentru acoperirea nevoilor populatiei, deci o a doua transa de emisiune. Din ianuarie 2006 pana in decembrie 2006 se va finaliza noua emisiune. Termenul de 31 decembrie 2006 are in vedere punerea in circulatie a intregii cantitati de insemne monetare noi si poate fi devansat, in mod rezonabil, in raport cu preferintele publicului privind detinerea de moneda.

LEUL NOU
de Adrian Vasilescu
Daca lucrurile vor merge ceas, potrivit calendarului convenit, peste un an si jumatate vom fi in Piata Comuna. Nu insa si in zona euro. Trecerea la euro va impune un alt calendar si un alt examen. Mult mai dur. Pe care il vom putea promova prin 2012-2014.

Un pas mare am facut in 2003. Romania a trecut la referinta euro. Atentie, insa: referinta euro nu inseamna schimbarea leului cu moneda unica europeana. Pana atunci vor mai trece ani buni. Anul 2003 a marcat doar o schimbare importanta pe piata valutara. De la 18 februarie 1991 - cand a fost deschisa respectiva piata in Romania - si pana in 2003 a functionat referinta dolar. Ceea ce inseamna ca Banca Nationala calcula si comunica, zilnic, cursul leu-dolar. La toate celelalte cursuri, inclusiv leu-euro, se ajungea printr-un calcul incrucisat, avand la baza cursul de referinta: leu-dolar.

Ei bine, dupa ce timp de 12 ani ne-am obisnuit sa urmarim cursul leu-dolar, sa ne referim la acest curs in nenumarate imprejurari, sa socotim in dolari preturile la case, la terenuri, la bunuri de folosinta indelungata, am fost nevoiti sa ne formam o alta obisnuinta si sa incepem sa ne potrivim ceasurile pe piata valutara dupa euro. Moneda noastra continuand sa fie leul.
Dar ce fel de leu? Am pornit la drum, in decembrie ’89, cu un leu anemiat rau de tot. Din acest motiv, in primul rand, liberalizarea preturilor a coincis cu explozia inflatiei. Am avut nevoie, an de an, de tot mai multi lei ca sa cumparam tot mai putine marfuri. Totodata, cursul leu-dolar a alergat numai in galop. Perioadele de trap au fost foarte rare.
Pentru a cumpara un dolar, am pornit prin a plati 200 de lei in februarie ’91 si am ajuns la un curs al dolarului de 29.809 lei miercuri, 28 iunie 2005, ultima zi bancara de dinaintea introducerii leului nou.

Treptat, lucrurile in economie au inceput sa se normalizeze. Din 2000 avem crestere economica. Tot din 2000, inflatia s-a transformat in dezinflatie, iar in prezent dezinflatia e deja consolidata. Am trecut la convertibilitatea de cont curent, a fost evitata intrarea tarii in incetare de plati, iar in perspectiva integrarii europene pregatim convertibilitatea totala.
De mai bine de doi ani, leul nostru da semne de insanatosire. Dar trecutul i se agata de coada si incearca sa-l tina in loc. Orice tablou cu indicatorii economici ai tarilor europene arata, la rubrica rate de schimb, in raport cu dolarul sau cu euro, ca leul era singura moneda cu coada lunga, plina de zerouri. Desigur, acum ii sta mai bine cu patru zerouri taiate, ceea ce inseamna un euro de 3,6 lei. Plus alte avantaje:
1) o mai buna reglementare a circulatiei banilor;
2) o usurare a tranzactiilor si a decontarilor;
3) o reducere substantiala a cantitatii de moneda in circulatie;
4) o imbunatatire a operatiunilor financiare cu numerar si fara numerar;
5) intarirea puterii de cumparare a banilor prin grabirea procesului dezinflationist.
Dupa 1990, experienta a 14 tari care au facut acest pas a aratat, cu putine exceptii, ca exercitiul taierii zerourilor e benefic.

Visam la euro? In aceasta zona nu intra nimeni fara bilet. Pana acum, din 25 tari integrate in Uniunea Europeana, numai 12 au obtinut bilet de aderare la euro. Iar biletul nu poate fi capatat daca nu sunt indeplinite deodata patru conditii:
1) deficit bugetar de maximum 3%;
2) ponderea datoriei publice in PIB de cel mult 60%;
3) dobanzi care sa nu depaseasca 8%;
4) o rata anuala a inflatiei care sa nu fie mai mare de 3%. Plus, dupa intrarea in Uniunea Europeana, un examen de cel putin doi ani, pentru a dovedi ca am ajuns la un curs de schimb stabil.
Pana atunci insa, modul in care vom stapani valul integrarii europene va depinde fundamental de drumul leului nostru. Cel nou, desigur.

BANCOMATELE VOR DA LEI NOI


Incepand de vinerea trecuta, sumele inscrise pe bonurile eliberate de bancomatele ATM-uri, ASV-uri, POS-uri sau afisate pe ecranele acestora sunt exprimate in moneda noua, indiferent daca operatiunile se efectueaza cu insemne monetare vechi sau noi. Institutiile de credit si Trezoreria Statului vor efectua in perioada a 1 iulie 2005-31 decembrie 2006 plati si incasari in numerar in ambele monede. Ele vor verfica in continuare insemnele monetare din vechea emisiune primite prin incasari, repunerea in circulatie a celor corespunzatoare si depunerea la Sucursalele BNR a celor uzate.

CUM SE FACE CONVERSIA DIN BANI VECHI IN BANI NOI


Conversia banilor se face prin impartirea sumelor la 10.000 (zece mii), urmata de rotunjirea zecimalelor sumelor obtinute la a doua zecimala (banul), prin adaos sau lipsa, astfel: suma rezultata in urma impartirii ce depaseste 0,0050 lei noi inclusiv se rotunjeste la 0,01 lei noi, iar suma mai mica de 0,0050 lei noi se rotunjeste la 0 (zero) lei noi.
Valorile inscrise in facturi si alte documente emise in lei vechi anterior datei de 30 iunie 2005 si primite dupa data de 1 iulie 2005 vor fi convertite in lei noi. In aceasta situatie pot fi efectuate confirmari de solduri, dupa caz.
Registrul de casa se intocmeste numai in moneda noua, chiar daca pana la data de 31 decembrie 2006 leul vechi mai are putere circulatorie. Insa prezentarea componentei soldului de casa se face in functie de structura numerarului existent, respectiv moneda noua si moneda veche, dupa caz.
Tot de vinerea trecuta, Oficiul National al Registrului Comertului era obligat sa inregistreze din oficiu denominarea valorii capitalului social si a valorii actiunilor/partilor sociale ale persoanelor juridice inregistrate.

RAPORTARI CONTABILE


Tot de vineri, firmele sunt obligate sa intocmeasca situatiile financiare numai in moneda noua. Raportarile contabile semestriale la data de 30 iunie 2005 se intocmesc in lei vechi, la nivel de mii lei. Dar situatiile financiare anuale pentru anul 2005 se intocmesc in moneda noua, la nivel de leu, fara subdiviziunile leului. Tot de la 1 iulie, firmele trebuie sa realizeze conversia in lei noi a soldurilor initiale, a rulajelor si a soldurilor finale cuprinse in balanta de verificare la data de 30 iunie 2005.

9 ANI PENTRU DENOMINARE


Paradoxal, denominarea in Romania are o istorie de aproape 10 ani. Banca centrala a realizat primul proiect de denominare in 1996. Banii desenati atunci nu au ajuns niciodata pe piata, din cauza inflatiei galopante. Nici macar in anul 2000, cand devenise prim-ministru al Romaniei, Mugur Isarescu nu a vorbit despre denominare. Abia din 2001, dupa ce inflatia s-a mai calmat, BNR a refacut proiectul.
Acest al doilea plan al denominarii prevedea taierea a patru zerouri la 1 ianuarie 2004, adica acum un an si jumatate. Partidul de guvernamant de la acea vreme s-a temut insa de un posibil impact negativ asupra populatiei si de o reactie la alegerile din toamna trecuta. BNR a reactionat, informand Palatul Victoria ca va arunca pe piata bancnota de 1 milion de lei, pe atunci inexistenta. Chiar si asa, guvernul a amanat aprobarea legii privind denominarea, iar BNR n-a avut ce face, caci fara aprobarea parlamentului o asemenea reforma nu se putea realiza.
In decembrie 2003, guvernatorul prezenta publicului figura ironica a lui Caragiale pe bancnota de 1 milion de lei. Alegerea personajului de pe hartia albastra nu parea deloc intamplatoare. Legea privind denominarea a fost aprobata de parlament in aceasta iarna, la limita pentru ca organizarea ei sa poata fi facuta la timp si BNR sa nu mai puna in circulatie bancnota de 5 milioane. (BizBazar, Antena 3)

"Nu putem vorbi de rotunjire decat acolo unde se poate, cand este vorba de un curs de schimb, iar lucrurile sunt mai complexe. Ce rotunjire se poate face cand vor fi taiate doar zerourile din coada leului"
Mugur Isarescu
guvernatorul Bancii Nationale

"Leul nou se introduce in circulatie in mod natural, iar moneda veche iese tot intr-un mod natural. Cele doua monede vor circula in paralel, iar bancile comerciale vor acumula banii vechi, care vor ajunge la BNR si vor fi retrasi din circulatie"
Mugur Isarescu
guvernatorul Bancii Nationale
Citeşte mai multe despre:   leul,   vechi,   piata,   decembrie,   perioada,   circulaţie,   monedă,   mugur isarescu,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de