x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Brandurile TVR

0
Autor: Florin Mihai 11 Dec 2006 - 00:00

IERI SI AZI
Originalitatea si profesionalismul au facut din emisiunile TVR marci de succes.

IERI SI AZI

Originalitatea si profesionalismul au facut din emisiunile TVR marci de succes.

In anii ’60, TVR dispunea de mici filmulete, dar programarea acestora era aproape imposibila. Adolf Oprescu - realizator al "Promenadei muzicale" si responsabil cu selectia productiilor cinematografice - a avut in 1965 ideea de a grupa micile documentare intr-un calup mai mare, dand astfel nastere unei emisiuni. Ecoul formidabil al primei editii l-a pus pe ganduri pe realizator. Ajutat de un alt coleg, Dumitru Udrescu, a cautat un titlu. Dupa ce "Enciclopedie" si "Scurtmetraje" au "picat" pe rand, s-a ajuns la "Teleenciclopedie". Emisiunea a devenit permanenta si urma sa adune o echipa intreaga. Mai lipseau sumarele si un generic memorabil. Lucian Ionescu - ilustrator muzical - a apelat la studioul Sahia, unde specialistii puteau aranja montaje muzicale. S-a ales o portiune din piesa pentru pian si orchestra a compozitorului Nicolae Chirculescu.

PARTICIPARE. Pregatirile pentru orice emisiune erau extrem de riguroase. Nimic nu era lasat la voia intamplarii sau inspiratiei de moment. De selectia documentarelor se ocupa Adolf Oprescu, iar dupa moartea acestuia, Ioan Ionel. Imaginea era "regina" acelei lumi. In consecinta, textele erau concise si mereu pe intelesul telespectatorului. Vocile erau la randul lor alese pe "spranceana". Pentru subiecte stiintifice avea o voce foarte buna un aviator, Sorin Balaban; au fost cooptati si actori precum Florian Pittis si Mariana Zaharescu. Ca specialisti in diverse teme, realizatorii Teleenciclopediei au apelat la academicieni de prestigiu: Emil Condurachi - istorie, Dan Grigorescu - istoria artei, Ion Frunzetti - critic de arta. Cum toti consilierii trebuia sa fie aprobati de "sus", Ion Frunzetti l-a recomandat televiziunii spre colaborare pe Andrei Plesu: "Va dau un elev de-al meu care e mai destept ca mine!".

SUBIECTE "TRASNET". Redactorii cautau sa multumeasca gusturile tuturor. Pentru studenti si intelectuali pregateau subiecte de cultura; cei atrasi de tehnica aveau "promise" filme despre inventica si toate noutatile din inginerie. Fenomenele naturii si lumea animalelor bucurau in general ochii curiosilor. Documentarele fiind grupate in final intr-un amestec foarte echilibrat. O lege nescrisa a fost respectata cu sfintenie de echipa Teleenciclopediei: nici o emisiune fara un subiect "trasnet". Responsabil pentru gasirea descoperirilor senzationale era Ioan Ionel: "Cautam tot ce era exceptional. Eu eram un fel de ureche-palnie. Cum auzeam de un subiect interesant, aduceam toate revistele noi cand veneam in tara si din acestea "furam" evenimentele speciale: Insula Nauru cu muntii de guano, Triunghiul Bermudelor, filmarea unui vulcan subacvatic".

CHAMPOLLION SI CUCUVEAUA. Datorita provenientei occidentale a filmelor, dar si a interdictiilor regimului, de multe ori, emisiunile sufereau rigorile cenzurii, iar realizatorii erau amenintati cu sanctionarea. Un documentar despre atomi putea incalca politica pacifista a statului, in timp ce bebelusii prezentati in costumele "naturale" atentau la pudoarea telespectatorilor. Sumarul emisiunii dintr-o sambata de iunie 1989 nu anunta nimic neobisnuit. Urma sa fie vizionate materiale, printre altele, despre savantul Champollion si despre pasarile nocturne - bufnita. Povesteste, si acum mirat de prostia responsabililor cu nivelul "ideologic", Ioan Ionel: "Eram cu Cornelia Radulescu. Ne-au chemat si ne-au spus: «Sunteti dati afara!». Doua motive erau, dar nu ni s-a spus in fata. Era vorba oficial de incalcarea nivelului ideologic. «De ce il dati pe Champollion savant? Savant avem. Si, apoi, ce este asta cu bufnita? Stiti ca unora, cand le canta cucuveaua, nu le este bine?» Mi s-a cerut sa dau numai subiecte despre clasa muncitoare, despre arta poporului. Dupa vreo doua saptamani s-a revenit la formatul initial".

Marioara Murarescu, un nume asociat cu emisiunea "Tezaur folcloric"

COMOARA FOLCLORULUI ROMANESC. Daca emisiunea "Tezaur folcloric" poate fi identificata cu un om, atunci acela nu poate fi decat Marioara Murarescu. Proaspat absolventa a Conservatorului de Muzica in 1972, si-a inceput cariera ca multi alti oameni de televiziune in Radio. Trecerea in TVR (1977) s-a datorat lui Vasile Donose, cel care i-a cerut sa promoveze "pe sticla" muzica folclorica de calitate. Schimbarea nu a fost insa deloc usoara. Curand a realizat ca depinde de zeci de oameni pentru a reusi. In 1978 a convins conducerea sa lase pe spatiu fix emisiunea, dar "minunea" a durat doar doua saptamani. De-abia dupa patru ani, in primavara lui 1982, "mai-marii" televiziunii au revenit la decizia initiala: "Este mare lucru ca spectatorul sau ascultatorul sa stie unde te gaseste, in ce zi. Daca vrea sa te caute, te cauta", recunoaste realizatoarea. Folclorul n-a mai fost o "plomba" in grila de programe.

TARAGOTUL LUI FARCAS. Din dorinta si ambitia de a realiza o prima editie de succes a emisiunii sale, Marioara Murarescu a scapat din vedere chiar genericul de deschidere. Dar "scaparea" nu a trecut si de Iordachescu, seful sau: "Dar ce este cu emisiunea asta fara generic, domnisoara?". Astfel s-a ajuns ca celebrul generic al Tezaurului sa aiba pe fundal sunetul taragotului lui Dumitru Farcas si imaginea calului alb. Dupa 1989, realizatoare emisiunii s-a luptat sa pastreze acelasi generic, considerat de multi "invechit".

RETETA SUCCESULUI. In avalansa actuala de genuri muzicale moderne, folclorul are numerosi "fani", chiar si in randul tinerei generatii. Doamna Murarescu ne-a dezvaluit si secretul "rating"-ului mare al emisiunii in "varsta" de 24 de ani: "Aici este explicatia pentru audienta foarte mare a emisiunii. Noi ne miscam, noi nu stam prin studiouri, mergem in tara, avem spectacole, ne intalnim cu tineri, cu publicul, avem un public foarte tanar. Si este formidabil, pentru ca inseamna ca am reusit sa-i atragem. A existat o perioada in care s-a spus ca nu mai este public pentru folclor. Uite ca am demonstrat contrariul cu sali arhipline, cu oameni care stau si in picioare la concerte". Iar "omul care iubeste cantecul este om bun", conchide realizatoarea.

ViaTa satului

Gheorghe Verman, "teverist" din 1969 si ulterior cunoscut realizator al emisiunii "Viata satului", a decis sa boteze astfel cele doua ore dedicate duminica de duminica taranului roman. A initiat proiectul din ambitia de a prezenta problemele de ansamblu ale mediului rural. Considerand prea "indraznet" formatul emisiunii, liderii PCR au intrerupt emisia la inceputul anului 1985. Dupa numai doi ani, in programul televiziunii a fost reintrodusa o emisiune agricola, "ciuntita" insa la numai 20 de minute!

"Te dau la Reflector!"

Inceputa in 1967, emisiunea "Reflector" a fost realizata timp de zece ani de Florin Bratescu, Stefan Dimitriu (foto), Mircea Giosanu si Marin Stanescu. Era singura emisiune din grila tv unde, prin intermediul unor anchete sociale facute prin judete, se criticau nerealizarile prim-secretarilor. Initial, "Reflectorul" avea "verde" sa arate "oile negre" pana la nivelul ministrilor. Popularitatea emisiunii atinsese cote atat de inalte, incat printre telespectatori circula amenintarea: "Te dau la Reflector". In timp, "Reflectoarele" au fost topite pentru a se scoate argintul din pelicula.
Citeşte mai multe despre:   emisiunii,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de