x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bulionul de manele

0
Autor: Dana Cobuz 09 Ian 2006 - 00:00
Bulionul de manele


ASEREJE, FETELE SE…
Pana unde merg influentele orientale in muzica? Dupa cucerirea Balcanilor, maneaua tinde sa acapareze intreaga Europa.

Daca si batranul continent a capitulat in fata ritmurilor orientale, nu e de glumit! La ultimele trei editii ale celui mai mare spectacol-concurs de muzica europeana, Eurovision, castigatoare au fost Turcia (2003), Ucraina (2004) si Grecia (2005), toate cu piese ce ne-au sunat, pe alocuri, a manele. Sertab Erener, Ruslana si Elena Paparizou, interpretele care au ocupat locurile intai, cu felicitari, nu au fost decat exponentele valului oriental care a lovit Eurovisionul in ultima vreme. In aceste conditii, cum sa nu-si doreasca manelistii de la noi sa se alinieze modei europene?

COPIUTA, COPIUTA. Si se aliniaza nu doar in materie de "compozitii" maneliste, ci si in domeniul importurilor si adaptarilor hiturilor internationale. Mai tot ce este gustat in strainatate si poate fi adaptat pe ritmuri taraganate, bune pentru dansul din buric, ajunge manea. Iar cand versurile sunt mai fara perdea, succesul este garantat. Acum vreo trei ani, fetele Las Ketchup faceau furori cu piesa "Asereje". Costi Ionita si Liviu Mititelu (care pe atunci isi zicea Guta) au transformat cantecul in "Fetele se".

Textul cu trimiteri "deocheate" a prins repede la poporul care a inceput sa fredoneze "Fetele din Romania indragesc manelaria si le place smecheria/ Blonde, brune sau roscate vrem sa le avem pe toate zi de zi, noapte de noapte/ Si daca te trezesti un pic ele-ti danseaza din buric/ Si te saruta si-ti zambesc o noapte intreaga...". Iar refrenul pastreaza aceeasi linie insinuanta: "Fetele se, aha, de ce/ Doar de placere fetele se.../ Cand ai avere si te fac sa te simti iubit/ Fetele se, aha, de ce/ Doar de placere fetele se.../ Cand ai avere s-atunci poti sa mori fericit, fericit, fericit". Pana si "Crazy Frog"" a devenit manea, botezata "Broasca dilie"! Cat priveste importurile de pe la vecinii mai mult sau mai putin apropiati - sarbi, macedoneni, turci sau greci - , sunt imposibil de contorizat. Cert este ca acestea devin adesea hituri in Romania, exemple recente fiind "Suparat" si "De ce ma minti".

IMNUL ROMANESC TURCIT. Pentru cantaretii de gen, aproape orice fel de muzica poate deveni o manea. Dovada sunt demonstratiile pe care multi dintre acestia le fac in emisiunile tv de divertisment, unde canta taraganat chiar arii de muzica clasica sau rock. "Desteapta-te, romane", imnul tarii, a devenit o manea pe 1 decembrie 2005, cand a fost interpretat in stil propriu de Adi de la Valcea, Jean de la Craiova, Sorinel Pustiu, Laura Vass, Petrica Cercel si Elis Armeanca. Adrian Minune se numara printre primii manelisti care au recunoscut ca imprumuta destul de mult din alte genuri muzicale: "Chiar daca am inceput sa cant pop si house, dragostea mea ramane maneaua". Nicolae Guta afirma chiar ca, pe ultimul sau album, doar 25% este manea, restul fiind acorduri hip-hop, raggae, dance sau muzica usoara.

BANC SEC. Vorba ceea: "Nu-i mancare ca sarmaua, nici muzica ca maneaua". Si mancarea, si muzica de origine turceasca si cu numele imprumutat tot din limba sultanilor. Amestecatura de gusturi, un pic din aia, un pic din cealalta, si una si alta merg mana in mana cu cheful. "Cum se cheama cei care asculta manele?", era intrebarea dintr-un banc sec. "Maneluci" este raspunsul, un joc de cuvinte cu "mameluci" (la figurativ, "persoane lipsite de individualitate; oameni fara pareri proprii" - cf. Dictionarului Explicativ al Limbii Romane).

"Ritmurile de manea sunt facute pe piciorul omului. De aia plac. Stilul evolueaza. Acum nu se mai canta ce era acum 10 ani. S-a diversificat: blues-manea, mai lenta, de inima albastra, manele cu ritmuri dance, hip-hop, raggae, muzica usoara. Pe ultimul meu album, al 24-lea, doar 25% mai sunt manele, restul sunt alt fel de muzica. Am luat cate putin din fiecare si am incercat sa-mi fac stilul meu personal. Dar si maneaua, ca si celelalte genuri muzicale, evolueaza, devin mai sofisticate"
Nicolae Guta, manelist

CIFRE INGRIJORATOARE


La mijlocul anului trecut, CURS si Centrul de Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare au realizat un sondaj pentru Consiliul National al Audiovizualului. La intrebarea "Ce gen de muzica preferi?", 32,8% si 21,9% dintre elevii inclusi in cele doua categorii de varsta (11-14 ani si 15-18 ani) au raspuns: "Manelele". Vedetele muzicale preferate sunt Nicolae Guta (10,3%), Andreea Balan, Ady de Vito si Eminem (11-14 ani) si Nicolae Guta (8,3%), Ady de Vito, Eminem si 50 Cent (15-18 ani). Se estimeaza ca 80%-90% dintre romani asculta manele cel putin ocazional.

PE UNDE VIN ULTIMELE HITURI


Radiourile-pirat sunt unele dintre cele mai importante surse pentru noutatile de pe piata manelelor. Ele sunt de cele mai multe ori facute de tineri inca la varsta majoratului care folosesc instalatii improvizate destul de simplu de conceput de persoane cu cateva cunostinte de electronica. De altfel, solutii integrale de construire a unor emitatoare FM se pot gasi la orice ora pe Internet si cu putina rabdare chiar pe pagini romanesti, asa ca nu sunt necesare nici macar cunostinte de limba engleza. Realizatorii de astfel de emisii isi bazeaza de cele mai multe ori programele pe preferintele muzicale ale ascultatorilor lor si, de aceea, un astfel de post este caracterizat de cele mai multe ori prin predominarea muzicii de gen. In decembrie, Politia a inchis 13 astfel de statii clandestine, dar se pare ca numarul acestora este inca foarte mare. Emisia neautorizata a unui radio-pirat are loc de cele mai multe ori in banda Vest de radiodifuziune - 88-108 MHz - , dar poate fi vorba si despre serviciul mobil terestru in banda 146-174 MHz.

INTERESUL POARTA FESUL


Cine are curiozitatea sa intre pe frecventa unui post de radio-pirat va intelege foarte usor ca manelele nu sunt numai la putere aici, dar pare ca-si promoveaza si foarte bine interesele. Ultimele aparitii de pe piata sunt oferite ca premii ascultatorilor, in conditiile in care o astfel de statie isi datoreaza existenta in mod special bugetului unui adolescent sau tanar fara sursa de venituri. Atat casele de discuri, cat si diversi interpreti par a sustine astfel de intreprinderi care pe langa pasiune presupun si niste costuri considerabile. Atata vreme cat zi de zi postul ofera cadouri cu valori care usor ar putea fi estimate la macar un milion de lei…
Citeşte mai multe despre:   muzica,   fetele,   manele,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de