C-asa-i omul

Cea mai simpla si cea mai placuta cale de a te relaxa este, fara doar si poate, dialogul cu prietenii sau rudele. Potrivit sondajului, romanilor le place sa vorbeasca pe la colturi.

Sfarsitul unei zile de munca: "mama ce zi am avut, ce zi, ce zi... trebuie neaparat sa-ti spun ce am patit. Daaa, trebuie! Eee... nu pot la telefon dar las’ ca ajung acasa si vorbim." De aici putem sa ne imaginam foarte usor ce se va intampla. Subiectul in cauza urmeaza sa fie prezentat cu minutiozitate, de-a fir-a-par, analizat din toate punctele de vedere, disecat, comentat ca la carte si, in cele din urma, aranjat pentru a fi transmis mai departe. Nu are importanta daca forma in care ajunge este cea initiala sau daca se merge dupa regula "telefonului fara fir". Oricum ar fi, romanii au recunoscut ca sunt dependenti de discutii. Astfel, 68% dintre respondentii sondajului au declarat ca le place sa discute cu rudele, prietenii si chiar vecinii despre intamplari neobisnuite. Dintre acestia, 80% au varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, liceul terminat (71%) si provin din Dobrogea (87%), Muntenia (74%) si Moldova (73%). Numai 30% au afirmat ca nu le place, in timp ce 2% nu au stiut sau nu au vrut sa raspunda. Cei care s-au aratat impotriva discutiilor de acest gen sunt in proportie de 31% barbati, din mediul rural (30%) si cu un venit sub medie (32%).

AI VAZUT? Va place sa discutati cu rudele, prietenii sau vecinii despre calitatile sau defectele altora si despre modul lor de a se comporta? 59% dintre romanii intervievati au raspuns ca da. 62% sunt femei si 55% barbati, cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani (71%). Venitul lor este peste medie (62%), iar zonele din care provin sunt Banat (75%), Dobrogea (70%) si Moldova (69%). Sunt insa si romani care au raspuns negativ. 37% sustin ca nu le place sa barfeasca. Dintre acestia, 40% sunt barbati cu varste de 56 de ani si peste (44%), un nivel de educatie peste liceu (41%) si provin din Transilvania (49%) si Crisana-Maramures (48%). In concluzie, romanasilor le place sa barfeasca, indiferent de subiect sau de persoana. Tot ceea ce incepe cu "ai vazut", "ai auzit", "ce crezi", "ce parere ai", "circula zvonul ca…" este binevenit si starneste imediat atentia. In replica la criticile care i se aduceau, Blaise Pascal spunea: "Stiu, trebuie sa-ti marturisesti pacatele, dar n-ai nici o obligatie sa le marturisesti si pe ale altora".

LA CONTROL. Pe langa placerea pe care ti-o produce captarea sau raspandirea unui zvon, exista si efecte negative. Fiecare informatie trebuie verificata, trebuie controlata pentru a se evita cazurile de "rusine".

La intrebarea "dumneavoastra vi s-a intamplat sa credeti o informatie pe care nu ati verificat-o inainte", 35% dintre respondenti au afirmat ca rar. 36% sunt barbati, cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani (37%) si cu venituri peste medie (39%). Totodata, 49% sunt din Crisana si Maramures, 46% din Bucuresti si 41% din Transilvania.

Pe locul doi, in procent de 25, sunt romanii care au recunoscut ca li s-a intamplat des sa creada o informatie inainte sa o verifice, adica un zvon. 34% au varste cuprinse intre 18 si 30 de ani si provin din mediul urban (29%). Optiunea foarte rar/niciodata au bifat-o 26% dintre intervievati, in timp ce foarte des si nu stiu, nu raspund doar 5%. Zvonurile sunt peste tot iar oamenii sunt dependenti de ele. Si cu cat supozitia este transmisa mai departe cu atat se largeste aura sa de autenticitate. Pentru ca cel mai important este de unde pleaca, cum si unde ajunge.

TIPARELE DE BARFE Poate e greu de crezut dar, in viziunea romanilor, sunt si cateva tipare ale barfei, descrise amanuntit pe forumul unui site din Romania. Noi redam doar trei dintre ele. Tiparul numarul unu: un "el" catre un vecin "ptiu...ce masina tare are Icsulescu! S-a dus afara, a muncit pe acolo cativa ani si acu’ se da mare. A uitat cand l-am ajutat cu masinuta mea si mi-a aruncat 200.000 de lei". Precizare: "El" are aceeasi masina de atunci, aceleasi studii, acelasi loc de munca. A uitat ca 200.000 de lei aveau atunci alta valoare. Tiparul numarul doi: O "ea" catre o prietena "ai vazut-o pe aia de la etajul doi. Mama, ce barbat are! Mai tanar ca ea, cu bani. Ce o fi gasit la asta?". Precizare: "Ea" are un sot plictisitor si taciturn. Desi il asteapta acasa cu papucii la indemana, si cara sacose grele de cel putin doua ori pe saptamana, tot nu-i poate distrage atentia de la televizor. Tiparul numarul trei: un "el" catre consoarta: "toti sunt niste hoti. Nu stiu cum sa mai profite de pe urma oamenilor. Noi murim de foame si altii isi fac case si mai stiu eu ce." OAMENII AU OBICEIUL DE A ASCUNDE CEEA CE SIMT De ce apare barfa? De ce apar mereu discutiile despre ce a facut cutare sau cutare? Sau de ce acel cutare, pe langa ceea ce a facut, mai are si caracterul acela urat? Pentru ca tuturor ne place sa aflam adevarul… mai ales despre altii. Pentru ca ne confruntam cu un sistem de non-comunicare sau nu stim sa spunem deschis ce parere avem unul despre celalalt. Romanii au obiceiul de a tacea, de a se ascunde, de a nu spune lucrurilor pe nume. Mare parte din ei prefera sa-si impartaseasca sentimentul de nemultumire si indignare cu oricare alta persoana in afara celei in cauza. PACAT CA E PACAT! Faptul ca vorbesti, analizezi sau critici o persoana care nu este de fata, reprezinta un pacat. Da, un pacat! Dar tu nu poti sa te abtii. Trebuie sa-ti etalezi sentimentele si trebuie sa fii ferm atunci cand ii pui, oarecum, bete in roate celui de langa tine. Te simti nevoit sa ripostezi la starea de bine a oamenilor si sa comentezi defectele pe care le ai de fapt si tu. Pentru ca unii iti sunt superiori, nu te poti ridica la nivelul lor. Si atunci ii aduci pe ei la nivelul tau. Ce pacat ca e pacat sa vorbesti despre cineva!