x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Calatoriile lui Carol al II-lea

0
Autor: Costin Anghel 12 Feb 2007 - 00:00
Calatoriile lui Carol al II-lea


PESTE MARI SI TARI
Principele Carol, viitorul Rege Carol al II-lea, a devenit unul dintre calatorii de vaza ai Romaniei. Nu studiile sale l-au recomandat, ci... o aventura amoroasa.

Focul relatiei dintre Principele Carol si Zizi Lambrino trebuia stins. Regina Maria si Regele Ferdinand au considerat ca cea mai buna metoda de a o face uitata pe madam Zizi era trimiterea in jurul lumii a nabadaiosului principe. Zis si facut.

DATE LAMURITOARE. Februarie-septembrie 1920. Calatorie in jurul lumii. Actor principal, Printul Carol. Narator, general N.M. Condiescu. "Vacanta" de talie mondiala a lui Carol a presupus si formarea unei suite alcatuite din oameni "de calitate". Unul dintre acestia a fost generalul N.M. Condiescu. Desi profesia nu-l recomanda, generalul s-a dovedit un povestitor si un scriitor foarte fin. Povestirea ocolului lumii intreprins de Principele Carol se numeste "Peste mari si tari" si poate fi considerata o adevarata opera literara. Chiar la inceputul volumului, autorul dedica cartea printului roman: "Altetei Sale Regale Principelui Carol, Mostenitorul Tronului Romaniei", 1922.

"Cetitorul sa nu vada in aceste pagini decat stradania de exteriorizare a impresiunilor simtite pe drum. Scrise zi de zi, in fuga trenului, pe corabie, sau in larma oraselor, au fost completate apoi cu datele istorice trebuincioase, spicuite din cartile de specialitate", 1936.

PE VALURI. "Pornim inspre soare rasare. Luni in sir vom bate cai straine si’n nelinistea fireasca, pe care ne-o darueste necunoscutul, patrunde tristetea despartirii, ne’nvalue de pe acum parerile de rau pentru tot ce lasam in urma." Trebuie spus ca vom spicui doar cateva fragmente din frumoasa carte a generalului Condiescu, fragmente de o frumusete rapitoare si bucatele de text in care se face referire la Printul Carol.

CONSTANTINOPOL. "(...) Grelele ziduri se cutremura. Un imi (imn) de tunete clatina Bosforul. Din guri de tunuri mocneste fum. Vasele de razboiu, ancorate in preajma Constantinopolului, dau onorurile. Principele Mostenitor al Romaniei trece in revista flota interaliata. Sunt cuirasate franceze, engleze, italiene, americane. Plini de mandrie ne uitam la catargul vasului nostru, cum flutura in varful lui tricolorul romanesc, avand pe el bourul «campurilor de matasa» si acvila crestelor de piatra ale Carpatilor, de acum in veci de veci ai nostri intregi."

Printul Carol, mostenitorul tronului, plimbandu-se prin... lume

ALEXANDRIA. "Doua zile ne-am luptat cu un vant puternic care ne-a framantat vasul in toate chipurile. De azi-dimineata am ancorat pe coasta Egiptului, in portul Alexandriei. Nerabdarea de a atinge cat mai grabnic pamantul a fost pusa la grea incercare. Trebue sa facem carantina. Acostarea la Pireu, considerat ca molipsit de ciuma, o vom plati acum cu un repaos de doua zile pe vas.(...) Carantina a luat sfarsit. Ziua a fost obositoare. Insir aici, in randuri telegrafice, activitatea noastra: Doua salupe, strajuite de alte doua, ne-au dus sub cer noros la cheiu. Ne-au intampinat autoritatile locale, fesuri multe si uniforme engleze. Comandantul garnizonei, un general englez, si o companie de infanterie englezeasca au dat salutul Principelui nostru. In sunetele imnului regal roman, trupa a fost trecuta in revista. Intoarcem ochii catre berbecul regimentului. Impodobit mai fastuos ca un tambur major de pe vremea regimente-lor noastre de linie, el poarta inscrisa pe mica lui sea gloria regimentului. El sta la loc de cinste in fata drapelului. La acest popor cu un ultrademocratic simt, traditia e covarsitoare. La noi, cautam parca intr’adins sa rupem orice legatura cu trecutul. In noua noastra uniforma n’am pastrat, cel putin la un regiment, cusma lui Mihai Viteazul, cu legendara pana de curcan a lui Penes.

(...) In portul Alexandriei, gloata pestrita: Turci, Greci, Armeni, Felahi, Ovrei. La pornirea trenului, ovatiuni: «Allah!» O voce pitigaiata, probabil a vreunui grec trait in tara, trimite un «Si treesti Domile». Prindem si un «Traiasca Rumunia»; cu caracteristicul accent al rasei.

Taj-Mahal

Carol a vizitat in calatoria sa cu iz de poveste una dintre cele mai frumoase constructii din lume: Taj-Mahal. Acelasi Condiescu zugraveste impactul monumentului asupra calatorilor romani. "Vise de marmora, coroana a lumii, apoteoza a iubirii si mormant fara pereche, astfel a botezat multimea anonima necropola in care odihnesc oasele sahului Jehan si ale iubitei sale Arhiman-Banu.(...)
Stam fara graiu, uimiti de atata frumusete. Suntem prinsi in vraja acestui vis alb. Armonia desavarsita a liniilor si proportia cu ingrijire pastrata a amanuntelor trezesc in noi motive melodice inchinate gandului creator care si-a materializat durerea atat de fericit."

HONG-KONG-UL ROMANESC

"Am acostat astazi dupa amiazi, la Hong-Kong, sfarsitul stapanirii englezesti pe coasta Chinei. Autoritatile locale ne-au primit fastuos. De cu dimineata, trei submarine au escortat vasul nostru. In port s’a suit pe corabie guvernatorul, urmat de o numeroasa suita, si a prezentat omagii Principelui. Dupa trecerea in revista a companiei de onoare, am mers la resedinta guvernatorului. Tot orasul era impodobit cu steaguri romanesti. Strazile, intesate de lume. Pe intreg parcursul era insiruita oaste englezeasca."
O doamna din inalta societate

O SARBATOARE IN SARBATOARE

Pe cand locuitorii Ceylonului serbau noul an budist, romanii erau in sala de biliard a vasului de calatorie. "Pe ferestrele si usile deschise navalesc adieri umede incarcate de ametitoare balsamuri vegetale (...) Principele Carol se uita la ceas. Deodata, rosteste cu adanca reculegere in glas: «Cristos a inviat!». Noaptea Pastilor. Invierea. Nimeni din noi - in afara de El - nu mai urmarisem calendarul. A! Cucernica si senina bucurie cu care am raspuns «Adevarat a inviat!». Vestirea luminatei sarbatori in acele departate tinuturi venea ca o mangaiere, ca un sarut primavaratic trimis de plaiurile, de tarinele si pomii infloriti ai patriei departate."
Figura de conducator, reproducere dupa acuarelele originale ale lui S. Mutzner

O ETAPA DE CALATORIE. BOMBAY. INDIA

Peste tot, respectul aratat principelui mostenitor al tronului Romaniei uimeste. Parca pe atunci romanii se bucurau in lume de mai mult respect decat in zilele actuale. Cum poti explica altfel intamplarile din Bombay?
"Intrand in port, ne-au salutat, cu salve de tunuri, toate vasele ancorate acolo. Doi aghiotanti ai guvernatorului, capitanul portului si autoritatile locului, au venit sa prezinte omagiile lor Principelui. O barca ne-a dus la cheiu, in pavilionul impodobit cu steagurile noastre. Un escadron de cavalerie indigena, imbracat in rosu brazdat de fireturi, purtand pe cap pitorestile turbane albe, ne-a intampinat. Dupa prezentarile protocolare, iesind afara, o companie engleza a dat onorurile.(...) Trecem prin strada cea mare a orasului, urcand inspre Malabar-Hill, colina pe care se gasesc Turnurile Tacerii. In urcusul ce-l facem descoperim luminisuri cu orizont larg, de unde privirea poate sa imbratiseze privelistea cetatii, un amestec de cladiri sgarie-cer, de vile gingase inecate sub verdeata plantelor, de fabrici cu cosuri negre, pete urate pe azurul straveziu al cerului. Si in departare, marea de argint, linistita ca un lac."

  • Articol realizat cu sprijinul DANIC
  • Citeşte mai multe despre:   carol,   editie de colectie

    Serviciul de email marketing furnizat de