x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Castele si visul unei zane

Castele si visul unei zane

de Costin Anghel    |    24 Oct 2005   •   00:00
Castele si  visul unei zane
IMBLANZITOAREA
Regina Maria, demna urmasa atat a regilor britanici cat si a tarilor Rusiei, si-a dorit ca locuintele sale sa o reprezinte. Branul si Pelisorul sunt operele sale de arta. Amprenta sa nu lipseste insa nici de la Peles, locul unde s-a nascut Carol al II-lea.

Si-a creat lumea ei de zana. "Branul insemna un nou camp de lucru, chemarea la viata a unui nou vis de frumusete. Ajutata de un batran arhitect de incredere, tot la fel de insufletit ca si mine, am inceput sa dau viata zidurilor moarte, sa dau suflet vechii cetati care nu traise niciodata intr-adevar. Am trezit-o din lunga toropeala, am facut dintr-un lucru orb un camin cu ochi multi privind peste lume. Adormita, departata, neajunsa cum era, nu s-a lasat mai putin sa fie schimbata intr-o locuinta tihnita si placuta", scria Regina Maria despre castelul ei drag. Trebuie sa lasi la o parte legendele cu vampiri si mai trebuie sa stii adevarata istorie a Branului, castel atestat documentar pentru prima data la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d’Anjou, pentru a intelege iubirea dintre Bran si Regina Maria. "La 1 decembrie 1920, Consiliul Orasenesc al Brasovului l-a daruit Reginei Maria ca recompensa pentru contributia sa la infaptuirea Romaniei Mari", spune Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Bran.

Interior din Castelul Bran, cetatea pe care Regina a primit-o in dar de la poporul sau

ODAILE REGALE. Regina a inteles ca prin aducerea la viata a castelului Bran sa le multumeasca la randul ei brasovenilor. Alaturi de Karel Liman, arhitectul ei preferat, regina a adus la vechiul castel stilul Art-Nouveau. Zidurile grose ale cetatii si asezarea sa o recomandau mai mult vietii cazone, militaresti. Regina romanilor a imblanzit insa castelul. Salonul galben al Reginei Maria, Salonul de muzica, odaia regelui Carol al II-lea si camera printului Nicolae sunt exemple ale gusturilor rafinate ale reginei. In camera sa, pelerinul intalneste un mic altar adus de la o biserica din tara si o statuie a Fecioarei cu Iisus in brate. De multe ori Regina si-a inaltat rugaciunile fierbinti catre Divinitate de la micul altar.

Pentru ca munca ei sa fie completa, Regina a schimbat fata intregului domeniu Bran. L-a marit, l-a umplut cu flori. Pare ca a suflat fiori de viata dulce peste tinutul ce despartea odata romanii de romani. Nu trebuie sa uitam ca, pe vremuri, aici era o vama. Vremurile au trecut insa. Nici Ileana, fiica si mostenitoarea Reginei nu mai traieste. Acum mai sunt doar urmele iubirii Mariei pentru Bran si multele povesti cu Dracula si vampiri. Acestea din urma sunt alte povesti.

PELISORUL, CUIB DE VULTURI. Avut-a inca un camin drag Regina in muntii vajnici ai Romaniei, Pelisorul. Acest castel, opera a imaginatiei Mariei si a priceperii arhitectului ceh Karel Liman este construit la Sinaia, langa fratele mai mare, castelul Peles. Spre deosebire de Bran, castel mult prea batran si rezistent la schimbari, Pelisorul s-a nascut si modelat dupa pofta si inima Mariei. Regina artista si-a folosit talentele de poeta, pictorita si creatoare de design pentru modelarea caminului sau. Cu ajutorul Art-Nouveau-ului si a cercului de artisti patronat chiar de ea, Maria a "luptat" contra "normalului regal" din Peles. Pelisorul exprima viata, exprima poezia vietii prin toti porii "casei". Salonul de Aur cu simboluri ale vietii vesnice, Dormitorul de aur cu mobilier gandit de Regina, cat si camera Sa, cu picturi ce simbolizeaza cele patru anotimpuri, te indeamna sa traiesti, sa treci peste barierele "clasicismului" si sa visezi. Pelesul te pune la respect, Pelisorul te indeamna sa-ti rasfeti propria viata!

"Ramas bun casa draga, un ramas bun caldurii si atmosferei tale placute. Nu te voi revedea niciodata. Aceasta este ultima data. (...) Ca un condamnat la moarte am parasit-o stiind ca intr-adevar acesta era sfarsitul..."

Sobrul Carol I

La Sinaia, mai sus de Manastirea ce poarta numele orasului, sade mandru peste veacuri Castelul Peles. Pe locul "Pietrelor Arse" Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a inceput construirea castelului Peles. Prin el, primul rege al romanilor a adus cultura si sobrietatea germanica. Cand te plimbi prin castel, incaltat cu botosei ca sa nu strici pardoseala si covoarele, ramai uimit de eleganta locului. Parca il vezi pe Carol I cum se plimba prin castelul Peles si da cate un deget, maximum doua cu invitatii sau vizitatorii lui. Toata mana nu o dadea decat cu persoane cel putin la fel de importante ca si el, doar era rege. Colectia de arme si armuri a regelui este impresionanta. Iar insemnele stirpei din care provine, Hohenzollern-Sigmaringen, sunt "puse" in locuri "strategice". Vizitatorul trebuia si trebuie sa stie cine a fost stapanul si constructorul Pelesului. Luxos, dar sobru, castelul nu a placut nurorii lui Carol I. Chiar daca l-a nascut pe Carol al II-lea aici, principesa Maria nu s-a putut adapta castelului. Primul rege i-a facut o concesie principesei si constructia Pelisorului incepea in curtea Pelesului.

"... Cand am iesit din camera, in coridorul ingust, servitorii mei plangeau. Mi-au sarutat mana, jeluind ca si cum as fi fost deja moarta. M-am despartit de ei si adunandu-i la un loc pe copiii tacuti si speriati am iesit impreuna cu ei si cu Anton in curte. Cele trei masini si camionul care ne fusese imprumutat erau gata de plecare..." - Principesa Ileana la parasirea Branului, 7 ianuarie 1948

INIMA SA ODIHNESTE IN CAPELA STELLA MARIA
18 iulie 1938, ora 17 si 38 de minute. Inima Reginei Maria a incetat sa bata si sufletul i-a urcat la cer. Prin vazduh, pe drumul spre Divinitate a putut privi Romania Mare-visul sau. Conform dorintelor sale, inima i-a fost scoasa din trup si depusa la Capela Stella Maria de la Balcic, unde Regina avea un palat pe malul marii. In toamna anului 1940, cand Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, caseta cu inima Reginei Maria a fost stramutata la Bran, intr-o cripta special amenajata, in muntele Vamii Medivale, Muntele Turcu, pana in 1968. De aducerea inimii reginei la Bran s-a ocupat printesa Ileana, mostenitoarea castelului Bran. Printesa este singura dintre copiii reginei care a revenit la Bran. In 1990, Ileana a revazut castelul pentru ultima oara in viata sa.
×