Comunicarea cu Dumnezeu

Muntele Athos este gradina vegetariana a Sfintei Fecioare Maria. Doar cuvintele Maicii Domnului sunt legi pe munte

In nici o manastire nu veti gasi alt tip de carne in afara de cea de peste, si nici aceasta "din belsug". Monahii sunt vegetarieni sau pesco-vegetarieni. Alimentele calugarilor sunt simple, precum intreaga lor viata de altfel. Cel mai strict regim vegetarian din manastirile ortodoxe, indiferent de tara in care este lacasul Domnului, este cel din timpul Postului Pastilor. "In manastiri se pastreaza traditia ascetica, a alimentatiei vegetariene. Acest tip de alimentatie te ajuta sa te aduni, sa te concentrezi mai mult in rugaciune. In Postul Mare se mananca dupa Slujba Vecerniei, atunci se consuma singura masa a zilei, doar cei neputinciosi mananca de doua ori pe zi", afirma Mihail Stanciu, staretul Manastirii Antim.

Si in afara posturilor, in manastiri, regimul alimentar al calugarilor este diferit de cel al mirenilor, al credinciosilor. Se consuma cel mult peste si numai la sarbatori. "Manastirile unde nu se mananca nici un fel de carne sunt de obicei cele mai retrase sau chiliile. Acolo nevoia este mai mare, dar si rugaciunea mai puternica", explica parintele Stanciu. In secolul IV, la unele manastiri din Egipt, parintii mancau o data la doua zile, iar marii parinti, precum Sfantul Antonie cel Mare sau Sfantul Macarie, mancau o data la 3-4 zile. Manastirile care au aparut, mai intai in Egipt si apoi in Asia Mica, erau mai mult de pustnici, de calugari singuratici. Ei erau pur vegetarieni. In secolele V-VI, cand au inceput sa se raspandeasca manastirile de obste, s-au hotarat si regulile de alimentatie. "Regimul alimentar vegetarian al calugarilor ii ajuta sa fie mai sanatosi, sa traiasca mai mult. Nu numai pentru masa sunt bune vegetalele, sunt unii parinti care stiu sa faca din plante tot felul de medicamente, uleiuri sau ceaiuri care fortifica organismul si il face sa fie mai rezistent", explica staretul Mihail.

TRADITIA MONAHALA. Lipsa produselor animale din manastiri reflecta o traditie foarte veche a Bisericii Ortodoxe. Sfantul Vasile cel Mare a "asezat" cateva repere pentru viata calugarilor din manastirile de obste. Astfel, calugarul trebuie sa se abtina de la a avea un meniu variat, foarte bogat. Cand monahul nu mai este interesat de masa, satisfacerea patimii pantecelui nu mai este o problema pentru slujitorul Domnului, atunci calugarul isi indreapta atentia spre frumusetile superioare, frumusetile duhovnicesti. Carnea intretine patima, este mai grea si il ingreuneaza pe monah, atat din punct de vedere fizic, cat si spiritual. Ruga monahului devine arzatoare, patimile si lacomiile omului nu-l mai ating pe calugar.

Bucatareasa trebuie sa fie foarte atenta cand pregateste masa calugarilor la Antim, ar putea sa-i coboare in pacat

MANASTIRILE DE MAICI. "Regimul alimentar este diferit de la caz la caz. In manastirile de obste, mancarea se face la bucataria comuna a manastirii. Regimul alimentar este acelasi pentru toate maicutele. In manastirile cu viata de sine, regimul este altul. Aici, o maicuta mai in varsta are sub aripa ei protectoare doua-trei calugarite mai tinere pe care le educa dupa voia Domnului. In aceste locuri de rugaciune si apropiere de Dumnezeu, fiecare are un regim alimentar diferit, in functie de gradul lor de putinta si de neputinta, precum si dupa sfatul duhovnicului lor", explica parintele Mihail Stanciu.

ATHOSUL ROMANESC. Manastirea Frasinei, din judetul Valcea, este asemuita manastirilor din Muntele Sfant al Ortodoxiei, Muntele Athos. Asemanarea se datoreaza regimului strict de viata din manastirea romaneasca, identic cu regimul de viata si rugaciune din Athos.

Ctitorul Manastirii, Sfantul Calinic de la Cernica, a impus modelul atonian dupa ce a mers in pelerinaj la manastirile din Athos. In Manastirea Frasinei nu sunt permise accesul femeilor si nici consumarea carnii. Calugarii au voie sa consume doar carne de peste. Cei care incalca legamantul Sfantului Calinic cad sub un groaznic blestem, scris in stanca la doi kilometri de poarta manastirii.

"In manastiri se pastreaza traditia ascetica, a alimentatiei vegetariene. Acest tip de alimentatie te ajuta sa te aduni, sa te concentrezi mai mult in rugaciune. In Postul Mare se mananca dupa Slujba Vecerniei, atunci se consuma singura masa a zilei, doar cei neputinciosi mananca de doua ori pe zi" Mihail Stanciu staretul Manastirii Antim "Manastirile unde nu se mananca nici un fel de carne sunt de obicei cele mai retrase sau chiliile. Acolo nevoia este mai mare, dar si rugaciunea mai puternica" Mihail Stanciu staretul Manastirii Antim "Parintii calugari din Sfantul Munte Athos, indiferent de varsta, indiferent de boala, de nivelul lor de viata, toti mananca aceeasi mancare si beau aceeasi bautura, asa cum va fi si in viata vesnica. Vegetarianismul este foarte sanatos pentru organism, ei consuma mult ulei de masline, unii beau si pe stomacul gol, traiesc parintii si pana la 100 de ani" Parintele Irineu

SI EL A FOST ACOLO

Sa ajungi in Muntele Athos e destul de greu, daca esti turist, dar ca monah este si mai greu. Parintele Irineu (foto), in prezent traitor la Manastirea Antim din Bucuresti, a vietuit 5 ani in Athos, doar boala l-a scos de acolo. "Parintii calugari din Sfantul Munte Athos, indiferent de varsta, indiferent de boala, de nivelul lor de viata, toti mananca aceeasi mancare si beau aceeasi bautura, asa cum va fi si in viata vesnica", afirma parintele Irineu. Hrana cea mai importanta pentru parinti este cea spirituala, rugaciunea si slujirea cat mai virtuoasa a Domnului. Abia apoi vine hrana materiala, cea a pantecelui. Aceasta din urma este pesco-vegetariana. "Legumele, fructele si maslinele sunt de baza. Tot anul ei altceva nu mananca, foarte rar branza sau peste. Iar oua numai la Pasti", afirma monahul. Unii parinti, mai retrasi, consuma insa numai plante, de cele mai multe ori crude, asa cum le culeg. Cei mai inalti cu viata mananca numai un aliment. "Ca sa nu faca sminteala in viata de obste ei primesc binecuvantare de la staret si se retrag in munte, in pesteri unde ei se apropie mai mult de Dumnezeu, se despatimesc si se fac usori pe ei insisi, ca sa nu fie prinsi de demoni", povesteste parintele. Coincidenta sau nu, pe Sfantul Munte Athos parintii care au un regim strict vegetarian traiesc mai mult decat fratii lor din alte zone ale lumii. "Vegetarianismul este foarte sanatos pentru organism, ei consuma mult ulei de masline, unii beau si pe stomacul gol, traiesc parintii si pana la 100 de ani. Un calugar roman de 97 de ani inca merge la biserica si citeste la strana fara ochelari!", afirma monahul.

SFANTUL ISAAC SIRUL Abstinenta ascetica ca o cale catre Dumnezeu a fost sustinuta de Sfantul Isaac Sirul, unul dintre mistici: "Orice rugaciune care nu oboseste trupul si nu umple inima de regrete este ca o starpitura: astfel de rugaciune e fara suflet… Un trup satul de mancare nu vede tainele lui Dumnezeu…". Tot el spune: "Cel care isi uraste pacatele va inceta a le mai face, iar cel care si le marturiseste va afla iertare. Este insa imposibil pentru un om sa fie izbavit de obiceiul pacatului daca nu-l uraste mai intai". NU PENTRU SILUETA Prin post intelegem o retinere de la anumite feluri de mancare, in speta de la carne si de la bauturi, povatuiesc sfintii parinti. Nu postesti ca sa faci silueta, nu te retii de la mancare si bautura ca sa te vada oamenii nevoindu-te, ci te infranezi pentru ca aceasta este voia Domnului, ca postul curata de pacate si sa dai dovada ca vrei sa te mantuiesti. Cand esti in post, nu cauta placerea bucatelor permise si indestularea din ele, pentru ca acesta nu este post, ci mai degraba "schimbare de bucate". PARINTELE CLEOPA "Nu orice post este post religios si placut lui Dumnezeu. Numai acela este post placut si bineprimit care se face intru numele Domnului si dupa legea lui Dumnezeu, asa cum a primit-o Adam, cum au invatat-o proorocii si cum au practicat-o toti sfintii. Sfantul Ioan Botezatorul a postit toata viata; Mantuitorul a aratat luminat sa postim si cum trebuie sa postim. Apostolii au postit si s-au rugat. Postul cel adevarat, zice Sfantul Teodor Studitul, si bineprimit lui Dumnezeu este infranarea de rautati."