Convingeri aparate cu floreta

La sfarsitul secolului al XIX-lea, clasa politica romaneasca inca nu se obisnuise cu libertatea cuvantului, desi aproape toata aceasta clasa politica luptase pentru castigarea acestui drept.

Lupta dintre cele doua mari partide - conservator si liberal - se ducea in mare masura in cadrul presei scrise. Fiecare "partida" avea cate un organ de presa prin care isi ataca adversarul. Conservatorii aveau Timpul, la care scria Mihai Eminescu, iar liberalii isi exprimau ideile prin ziarul Romanul, condus de C.A. Rosetti. Emil Costinescu, un om politic liberal important, era redactor la aceasta din urma publicatie. "Scria articole foarte violente contra conservatorilor", isi aminteste doctorul Constantin Severeanu-Dimitrescu in memoriile sale. Doctorul l-a cunoscut indeaproape pe Costinescu, inca de pe vremea cand Romanul era la inceputurile sale, pentru ca si el colabora la acest ziar: "Scriam, traduceam din franceza, mai faltuiam si eu foile si ajutam la expeditie", noteaza Severeanu in 1929.

HAZLIU. "Costinescu era comunicativ si hazliu; adesea ma intreba: «Ia asculta-ma, doctore, n-ai ciupit vreun sfant de la vreun client sa cumparam covrigi, ca ne este cam foame»." Asta pentru ca la ziarul lui Rosetti era o "saracie lucie", dupa cum isi aminteste doctorul. Mai tarziu, cand liberalii au ajuns la putere, Emil Costinescu si-a dovedit capacitatea de om politic, reusind sa impuna o lege importanta, Legea desfiintarii "axizelor (accizelor) comunale". Dar Emil Costinescu, omul care a ajutat Romania sa mai faca un pas inainte spre statutul unei tari civilizate, a trebuit sa-si apere ideile cu ajutorul floretei. Doctorul Severeanu isi aminteste patania. Pentru ca Emil Costinescu scria articole "foarte violente cotra conservatorilor", capitanul Alexandru (Sasa) Blaremberg "a crezut nimerit sa le ia apararea, si asa a provocat pe Costinescu la duel. Arma a fost floreta. Combatantii erau numai cu camasile imbracati; duelul a avut loc intr-un salon spatios din Calea Victoriei; ambii combatanti erau buni duelisti. Lupta a fost incrancenata: fiecare tragea cu intentia sa-si rapuna adversarul. La a patra repriza, floreta lui Blaremberg a intrat pe gura camasii lui Costinescu, a alunecat tot pe panza si s-a infipt in degetul cel mic de la mana stanga. A fost putina hemoragie", scrie doctorul Severeanu, care a asistat la duel mai ales pentru calitatea sa de medic, ne spune istoricul Ionel Zanescu.

FARA IMPACARE. In aceste conditii, Costinescu fiind ranit usor, s-a pus problema continuarii duelului. "Martorii m-au intrebat daca lupta mai poate continua; am spus ca nu, si asa duelul a incetat. De altfel, daca as fi lasat sa continue, cum erau combatantii, desigur ca s-ar fi putut intampla o nenorocire, avand in vedere inversunarea cu care fiecare lupta. Combatantii nu s-au impacat pe terenul luptei", incheie sec doctorul.

LEGEA "EMIL COSTINESCU" Legea de desfiintare a accizelor, promovata de Costinescu, a "pus capat la masurile barbare ce se petreceau la barierele oraselor si a mai desfiintat cuiburile de mari hoti. Aceasta lege, de buna ordine intr-o tara civilizata, trebuie sa poarte pentru totdeauna numele de legea lui Emil Costinescu", scrie doctorul Constantin Dimitrescu-Severeanu (nascut in 1840 si decedat in 1930) in memoriile sale. Severeanu a fost el insusi un personaj important al epocii, unul dintre cei mai mari medici romani, fondator al Societatii Romane de Chirurgie si primul presedinte al acesteia. "Sasa Blaremberg a crezut nimerit sa le ia apararea conservatorilor, si asa a provocat pe Costinescu la duel. Arma a fost floreta. Combatantii erau numai cu camasile imbracati; duelul a avut loc intr-un salon spatios din Calea Victoriei; ambii combatanti erau buni duelisti" "Martorii m-au intrebat daca lupta mai poate continua; am spus ca nu, si asa duelul a incetat. De altfel, daca as fi lasat sa continue, cum erau combatantii, desigur ca s-ar fi putut intampla o nenorocire, avand in vedere inversunarea cu care fiecare lupta. Combatantii nu s-au impacat pe terenul luptei" - Dr. Constantin Dimitrescu-Severeanu SE FURA FOARTE MULT Accizele comunale erau taxe pe care comerciantii trebuiau sa le plateasca pentru marfurile aduse spre comercializare in interiorul oraselor, taxe care se plateau la barierele acestora. Insa evaziunea fiscala care se nascuse din aplicarea acestor impozite depasea beneficiile. Accizele nascusera o mafie puternica, iar desfiintarea lor era ingreunata de "cercurile de interese" ale timpului. "Aceasta nenorocita de lege era una dintre cele mai mari belele pe capul celor cari intrau in orase. A trebuit sa vina la Ministerul de Finante Emil Costinescu, cu autoritatea din partidul liberal de a desfiintat prin lege (...). La axize sa fura foarte mult din venituri", scrie doctorul Severeanu.