x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cosmetica, din paleolitic pana azi

0
06 Mar 2005 - 00:00

ISTORIE

Statul in fata oglinzii este considerat de unii ceva inutil. De multe ori insa, acest lucru poate fi o adevarata carte de vizita pentru individul respectiv. Constatare - persoana are un tonus excelent.
MARIA VULPE

Dorinta omului de a se infrumuseta isi are originile in Antichitate. Cu timpul, aspiratia spre frumusete a devenit o adevarata arta. Fiecare faza a civilizatiei umane a dat nastere unor conceptii proprii despre frumusete, care trebuiau atinse cu ajutorul cosmeticelor. Minele de coloranti din epoca glaciara si obiectele paleolitice fac dovada ca oamenii preistorici aveau retete proprii de preparare a cosmeticelor. Alifiile erau pastrate in vase de os sau de ardezie. Toate aceste ustensile din paleolitic au fost apoi imitate in Egipt si lucrate in metale nobile. Egiptenii, incepand cu frumoasa Cleopatra, au descoperit multiple procedee de infrumusetare.

RITUAL. Ingrijirea pielii, de la egipteni pornind, era un adevarat ritual. Fiecare dintre acele multiple produse cosmetice avea un sens simbolic si o functie medicala. Pielea era unsa cu uleiuri si creme parfumate, obtinute din seminte de susan, masline, migdale si palmier.

Grecia continentala a preluat si ea, de la egipteni, cultul cosmeticelor. La ei, toaleta se concentra asupra picioarelor si a corpului, niciodata asupra obrazului. Femeile isi curatau tenul tinand acoperit capul deasupra unei placi de fier bine incalzit, pe care se topea incet o bucata de mir. Spre desebire de alte popoare, romanii puneau igiena personala pe primul loc - dovada termele. Ca masca, femeile romane foloseau o pasta groasa, obtinuta din faina de secara fiarta cu ulei. Se tinea pe obraz toata noaptea, iar dimineata se inlatura cu lapte.

MASURI CIUDATE. Pentru infrumusetarea lor, femeile nu se dadeau in laturi de la nimic. Extracte din fecale de crocodil si namol stateau la baza mastilor folosite in Roma Antica. Alte ingrediente utilizate de femei erau mormolocii si sangele vacilor negre. Dintii se mentineau albi cu ajutorul pietrei ponce. Asta era insa varianta cea mai putin dureroasa. Albirea pelii se facea in mod diferit: etiopienele cu ghips, romanii ca si galii si-o albeau cu creta, iar cosurile erau mascate cu faina de orz. Grecoaicele de la oras (sec. IV i.Hr.) doreau sa se deosebeasca de sclavele din colonii prin culoarea alba a pielii. Pentru asta ele foloseau calcar sau carbonat de plumb (oficial interzis in toata lumea la inceputul sec. al-XX-lea).

VRAJITORIE. In Evul Mediu, produsele de infrumusetare au fost interzise. Cine folosea asa ceva risca sa fie acuzat de vrajitorie. Nici igiena personala nu era la loc de mare cinste. Baile se faceau de cateva ori pe an si sub supraveghere medicala. RenaStere. In timpl Renasterii, in Franta si Italia, folosirea cosmeticelor a ajuns la rafinamente deosebite.

Aceasta perioada aduce unul dintre elementele revolutionare in istoria cosmeticelor. Moscul si untura de civette (un mamifer carnivor), esentiale pentru cosmeticele acelei vremi sunt inlocuite cu lavanda si menta englezeasca. Doamnele din inalta societate venetiana (sec. XV - XVII) au fondat chiar o organizatie pentru invatarea si testarea noilor descoperiri in domeniu. Una dintre presedinte a fost Isabella Corsete, iar Ecaterina de Medici - membru de onoare.

La inceputuri, produsele se procurau de la farmacie. Intre 1600 - 1800, insa stiinta cosmeticii s-a raspandit in randul diferitelor grupuri profesionale: alchimisti, barbieri, coafori, cameriste si felceri. Abuzul de cosmetice era in plina floare.

SACRIFICII. Antiridul preferat al femeilor din Anglia elizabethana era reprezentat de feli de carne cruda de vaca. Erau tinute pe fata timp de 2 - 3 ore, in special noaptea.

Pentru curatarea si improspatarea pielii se folosea peeling-ul cu subminat de mercur. Impotriva acestui produs chimic se plangeau chiar si medicii vremii.

Albusul de oua era pus pe obraji pentru tensionarea pielii si netezirea ridurilor.

La moda era inca tenul palid. Pentru asta existau femei care inghiteau pietris, carbune, cenusa, ceara de lumanari arse. Stricandu-si stomacul, ele sperau sa dea paloare pielii.

Mainile raman baza tratamentelor cosmetice faciale si corporale iar tehnologia de ultima ora vine doar in ajutor lor

INDUSTRIE. In 1825 (perioada victoriana) au fost publicate doua lucrari anonime foarte importante: Arta frumusetii si Indatoririle cameristelor. Ele prezentau retete si tratamente de infrumusetare, tehnici care trebuiau deprinse de cameriste in beneficiul matroanelor.

Prima firma de produse cosmetice apare in 1828 (Guerlain). Lola Montez - una dintre cele mai faimoase frumuseti ale tuturor timpurilor, si amanta regelui Ludovic I al Bavariei - publica in 1858 o carte. Pe langa trucuri utile, ea isi sfatuieste cititoarele sa-si fabrice singure cometicele (din masuri de igiena si calitate). Cosmetologie. Dezvoltarea industriei cosmeticii a luat avant o data cu progresul chimiei. De la stadiul de arta empirica, cosmetica ajunge la a fi una din ramurile tehnologiei chimiei. Ca studiu organizat, stiinta cosmeticii, cosmetologia, dateaza din 1895. Este anul cand s-a predat pentru prima data, la o scoala superioara, folosirea preparatelor cosmetice. Dupa 1922 aceasta stiinta a inceput sa fie predata in nenumarate scoli. Cu timpul, ea devine o stiinta de sine statatoare in invatamantul tehnic medical.

ROMANIA. In Europa, populatia era mult mai inapoiata din punctul de vedere al igienei. Tenul gras, nespalat, cu urme de afectiuni dermatolgice, era acoperit cu un machiaj excesiv.

Romancele erau foarte naturale. Se crede ca datorita climei si vietii in mare parte rurala, ele nu aveau probleme dermatologice.

La noi, prima lucrare de cosmetica (1829) a fost cea a doctorului Episcopescu. Initiatorul scolii de cosmetica a fost, insa, doctorul Aurel Voinea, autor al unor valoroase lucrari de specialitate.

Practicarea acestei meserii se face in cabinete specializate in cosmetica. Se infiinteaza apoi scoli de stat pe langa Ministerul Sanatatii. Prima in Romania a fost cea din Bucuresti, de pe Strada Pitar Mos. Ea s-a numit ca si astazi, UCECOM. Actualitate. Frumusetea nu mai este demult un ideal de neatins pentru femeile de pretutindeni.

Timp de 2000 de ani arsenicul, plumbul si mercurul - trei dintre cele mai periculoase elemente chimice - au fost incluse in formulele produselor cosmetice. Ele au dus la deteriorarea pieli si chiar moartea prematura a utilizatorilor.

Azi cosmeticele oscileaza intre doua tendinte. Unele mizeaza pe inteligenta naturii fiind preparate pe baza de extracte naturale si ecologice. Altele sunt inovatii in materie, cu lipozomi, colagen, alpha-hydroxyacizi, coenzima Q10 etc.

Produsele sunt testate dermatologic si oftamologic o perioada indelungata. Un singur caz de intoleranta sau alergie si munca e luata de la capat. Intr-o societate cu drepturi ale consumatorului bine delimitate, nimeni nu isi permite sa lanseze produse cu efecte secundare.

"Daca ai ochii umflati, poti sa-ti pui chiar tu cuburi de gheata sau gheata pisata si nu mai e nevoie sa mergi la cabinetul de cosmetica
sfatul unei cosmeticiene

CLEOPATRA-IDEALUL DE FRUMUSETE
Standardele frumusetii Cleopatrei se incearca si azi a fi atinse. Ea e vestita si ca fiind femeia care a reusit sa suceasca mintile celor mai "puternici" barbati ai Antichitatii: Cezar si Marc Antoniu. Retetele ei de frumusete au strabatut lumea acelei vremi. Laptele de magarita il folosea pentru a se imbaia. Malul Nilului amestecat cu urina constituiau ingredientele de baza pentru masca de fata.

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   cosmetica

Serviciul de email marketing furnizat de