x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Descalecatorul

0
Autor: Carmen Anghel Catalin Pruteanu 19 Dec 2005 - 00:00
Descalecatorul


Negru Voda, acest descalecator din Muntii Fagarasului, a existat oare cu adevarat sau este doar o inchipuire a sute de ani, o plasmuire a imaginatiei oamenilor simpli ori a carturarilor?

RADU NEGRU VODA
Negru Voda, acest descalecator din Muntii Fagarasului, a existat oare cu adevarat sau este doar o inchipuire a sute de ani, o plasmuire a imaginatiei oamenilor simpli ori a carturarilor?

Concluzia celor mai multi istorici romani este ca Radu Negru Voda, descalecatorul de tara, intemeietorul Tarii Romanesti, nu a existat in realitate. Negru Voda a fost o simpla inventie a stramosilor nostri, dornici de a da un plus de eroism inceputurilor statalitatii medievale la sud de Carpati.

La sud de Carpati avem o varianta a mitului moldovenesc al descalecatorului. In Muntenia il avem pe Radu Negru Voda, un personaj legendar, care, dupa cum spun povestile din popor, a venit din Tara Fagarasului, punand bazele statului medieval de la sud de Carpati.

De-a lungul timpului, istoricii romani au incercat sa dea de urma acestui voievod legendar, sa afle cine a fost cu adevarat. Asa se face ca Negru Voda a fost confundat sistematic cu alti domnitori munteni. Ba chiar confuzia a fost uneori intentionata, pentru ca voievozii munteni si-l doreau ca stramos. In secolul al XIX-lea istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu era de parere ca misteriosul Negru Voda este de fapt Radu I Basarab, al treilea domn al tarii, si afirma ca porecla "Negru" ar fi de fapt denumirea populara a dinastiei Basarabilor. A.D. Xenopol credea ca Negru Voda a exista cu adevarat, fiind un nobil transilvanean roman, care a fost nevoit sa se refugieze in Muntenia din cauza persecutiilor la care il supuneau catolicii. Nicolae Iorga era de parere ca Radu Negru Voda este Neagoe Basarab, din cauza asemanarii intre numele "Negru" si "Neagoe". Mai exista ipoteze privind identificarea lui Negru Voda cu cneazul Balu, care, potrivit legendelor, voia sa unifice toate cnezatele valahe intr-unul singur.

Negru Voda a mai fost identificat si cu Vladislav al II-lea, iar confuzia a fost alimentata de cronicarii munteni, care scriau in functie de cerintele puternicilor zilei. Domnitorii Tarii Romanesti si-au dorit intotdeauna un plus de noblete, asa ca au incercat sa devina, macar pe hartie, urmasi ai primului domn al tarii, al intemeietorului de tara.

CAMPULUNG. Negru Voda este considerat ctitorul Bisericii Domnesti de la Campulung. Potrivit traditiei, descalecatorul ar fi construit biserica in 1215. In 1636, Matei Basarab a restaurat biserica din Campulung, care fusese distrusa de un puternic cutremur produs la 4 aprilie 1628. In pisania pe care a rescris-o, apare numele legendarului Negru Voda ca fiind cel care ridicase pentru prima data acolo un lacas de cult.

Legendele si izvoarele mentioneaza posibilele nume ale sotiei lui: Marghita (Margareta) sau Ecaterina. Legenda lui Negru Voda a fost intretinuta nu numai de domnitorii munteni care isi doreau o ascendenta cat mai nobila, ci si de calugarii care, punandu-l pe Negru Voda in fruntea ctitorilor propriilor locase de cult, incercau sa-si intareasca drepturile sau sa-si recupereze proprietatile confiscate.

DUBLA CONFUZIE. "Traditia istorica a descalecatului Tarii Romanesti, pastrata de vechile noastre cronici, a fost intr-adevar de cateva decenii indelung discutata de istoricii romani. Alexandru Lapedatu, intr-o comunicare la Academia Romana, a expus cum s-a alcatuit traditia nationala despre originile Tarii Romanesti si, implicit, ale Bucurestilor. El a putut stabili un indoit proces de confuzie intre povestiri si realitate", afirma profesorul Ionel Zanescu, de la Muzeul de Istorie si Arta al Bucurestilor. "Pe de o parte, spune el, exista un «Negru-Voda» al datinei populare, invingator al tatarilor si sot al doamnei catolice Marghita, pe care imprejurarile istorice il identifica cu Basarab, cel dintai voievod al Tarii Romanesti, a carui amintire au pastrat-o documentele contemporane, iar pe de alta parte, forma literara: o inventie pur carturareasca, intemeiata pe vagi cunstinte istorice si pe anumite notiuni politice ale timpului cand a fost alcatuita. Substituirea lui Radu-Voda de la Arges, lui Negru Voda de la Campulung s-a facut deci pe cale literara. Este o constatare care intareste parerea istoricilor nostri ca «descalecatul» apartine legendei si talmacirii ei carturaresti, pe cand realitatea istorica e alta", sustine profesorul Ionel Zanescu.

"Exista un «Negru-Voda» al datinei populare, invingator al tatarilor si sot al doamnei catolice Marghita, pe care imprejurarile istorice il identifica cu Basarab, cel dintai voievod al Tarii Romanesti, a carui amintire au pastrat-o documentele contemporane, iar, pe de alta parte, forma literara: o inventie pur carturareasca" - Profesor Ionel Zanescu cercetator Muzeul de Istorie si Arta a Bucurestilor

CAND ROMANII AU TRECUT CARPATII
"A existat asa-zisa «perioada critica» in istoriografia romanesca in care teza descalecatului a fost considerata o simpla legenda. Ea a fost reevaluata de Gheorghe Bratianu, care a aratat ca exista un fundament real pentru aceasta legenda, si anume situatia existenta in Regatul Ungariei la inceputul domniei lui Carol Robert de Anjou. Transilvania s-a restrans foarte mult, si atunci grupuri de romani au trecut Carpatii si au desprins practic acest teritoriu, care pana atunci era intr-o stare de vasalitate fata de cel mai puternic din zona. S-a intemeiat astfel o formatiune politica ce si-a castigat «independenta» in 1330", afirma istoricul Ovidiu Cristea, cercetator la Institutul de Istorie Nicolae Iorga.

"Chiar campania lui Carol Robert impotriva lui Basarab este interpretata in sensul acesta. Carol a trebuit sa accepte situatia creata pentru ca avea de rezolvat in plan intern o serie de probleme, in primul rand sa-si asigure domnia. El a venit la tron dupa ce i-au trebuit ani buni a ca sa se impuna. Abia dupa ce a reusit sa-si consolideze domnia a cautat sa elimine independenta Tarii Romanesti, dar a esuat. Practic raportul dintre Ungaria si Tara Romaneasca s-a pastrat de la descalecat, eveniment atribuit unui legendar Negru Voda. Unii istorici zic ca este vorba despre Basarab, altii zic ca este tatal lui Basarab. Nu s-a putut identifica sub acest nume o figura istorica precisa", spune istoricul. (Carmen Dragomir)
Citeşte mai multe despre:   vodă,   ţării,   negru,   romăneşti,   tarii romanesti,   basarab,   editie de colectie,   negru voda

Serviciul de email marketing furnizat de