Despre generatii si idealurile lor

1 DESPRE GHICITUL IN VISELE UNEI NATIUNI. Cred ca multe epoci ale istoriei pot fi studiate din perspectiva idealurilor unor generatii. Ce visau francezii inainte de marea revolutie? Ce visau germanii inainte de al doilea razboi mondial? Ce visau romanii inainte de caderea regimului comunist? Daca idealurile unei natiuni reprezinta pana la urma combustibilul pentru motorul actiunii, atunci putem chiar anticipa cursul istoriei si evenimentele care ne vor schimba viata. Tinerii din vremea regimului comunist (cei care acum au peste 55 de ani sa presupunem) in primul rand visau sa-si intemeieze o familie (aproximativ 70%). Generatia tinerilor care au fost pe baricadele Revolutiei (deci cei care au acum intre 35 si 45 ani) visa sa calatoreasca, sa vada lumea (21%). Doar 9% dintre tinerii anilor ’60 visau acelasi lucru. Aceeasi generatie, a tinerilor care au participat la Revolutia din 1989, isi dorea sa paraseasca tara in proportie de 8%, in vreme ce doar 2% din tinerii din anii ’60 aveau acest ideal. 46% din generatia tinerilor care au participat la Revolutie visau sa castige multi bani.

In anii ’60, doar 32% din tineri visau acelasi lucru. Daca am fi stiut aceste lucruri cu putin inainte de 1989, probabil am fi putut sa ghicim macar ca exista un potential de frustrare care sa provoace o schimbare. Cum ar fi putut sa calatoreasca o cincime din tinerii care in 1989 aveau intre 20 si 30 de ani intr-un regim represiv, inchis, izolat de restul lumii? Cum ar fi putut sa castige mai multi bani acesti tineri intr-o economie centralizata, in care limitele veniturilor si diferentele economice dintre oameni erau atent controlate de catre stat? Exista teorii ale revolutiilor in regimurile totalitare care vorbesc despre momentul crucial in care apare o masa critica de oameni nemultumiti si dispusi sa-si exprime deschis nemultumirea. Cand apare aceasta masa critica vocala, atunci si altii se vor alatura ei si vor avea curajul sa protesteze. Si totusi mai mult de jumatate din romanii care aveau cel putin 20 de ani in 1989 visau foarte rar sau niciodata la caderea regimului Ceausescu. Paradoxal, daca atat de multi romani nici macar nu se gandeau la caderea regimului, atunci cum a cazut regimul? A fost o revolutie a romanilor sau o revolutie importata? Pare destul de clar ca exista un potential de protest suficient de mare in Romania anului 1989 si a fost nevoie doar de scanteia care sa provoace marea schimbare. Urmarind aceeasi logica, putem sa prezicem pe baza idealurilor generatiilor tinere de azi incotro se va indrepta Romania?

Ce ne spune faptul ca doar 35% din tinerii de astazi isi doresc sa intemeieze o familie, dar aproape jumatate dintre ei isi doresc sa castige multi bani? Ca ne indreptam spre o societate cu mari inegalitati sociale, o societate in care primeaza competitia si individul, dar mai putin comunitatea si solidaritatea? Foarte posibil. Dar pe de alta parte, indiferent de varsta, oamenii vor sa traim intr-o lume cu inegalitati sociale mai mici (25%), sa nu mai moara oameni de foame (15%), sa nu mai fie razboaie, conflicte intre popoare (15%), idealuri mai degraba generoase, orientate spre ceilalti. Cum se vor impaca aceste vise despre o lume mai buna cu idealurile personale ale tinerilor de astazi, orientate mai mult spre realizarea personala?

2 DESPRE DESTINUL RATAT SI CREDINTA IN VISE. De ce generatiile tinere pot schimba lumea? Din multe motive, dar poate cel mai important este acela ca nu inceteaza sa viseze si sa creada ca idealurile lor se vor indeplini. Doar 12% din romanii peste 35 de ani cred ca visele din tinerete li s-au indeplinit in totalitate. De cealalta parte, 14% cred ca nici unul dintre idealuri nu s-a implinit. Oameni realizati si oameni ratati. Doar 16% mai cred ca visele care nu s-au indeplinit vor deveni realitate in viitor. Oameni blazati. Daca ne uitam la cealalta categorie de varsta, intre 15 si 35 de ani, vom observa ca peste jumatate cred in mare masura in indeplinirea idealurilor. Daca ei cred, inseamna ca macar o parte din vise se va implini, si cand visele tinerilor incep sa devina realitate, atunci societatea incepe sa se schimbe. Batranii isi pierd idealurile sau le transfera copiilor lor. Astazi parintii viseaza o profesie de prestigiu pentru copiii lor, inainte de 1989 visau acelasi lucru, la fel de mult. Dar daca atunci doar un parinte din 10 visa pentru copii sa castige multi bani, astazi o cincime din parinti viseaza bogatie pentru copiii lor.

Multi dintre cei in varsta nu isi mai amintesc nici visele din timpul noptii si, atunci cand isi amintesc cosmarurile, devin superstitiosi si tematori. Spre deosebire de tineri, care isi amintesc ce viseaza si cred in mai mica masura ca visele urate prevestesc ceva rau. Se spune ca orice cosmar reflecta preocuparile si temerile noastre din timpul zilei. Cosmarul frecvent la batranete este moartea sau un destin tragic al copiilor, pe cand cei tineri viseaza mai des caderea in gol (neimplinirea aspiratiilor?) sau despartirea de persoana iubita.

3 DACA AS LUA VIATA DE LA CAPAT… as invata mai mult la scoala, as cauta o sluba mai bine platita, as urma o alta cariera. Acestea sunt cele trei lucruri pe care romanii le-ar face altfel "cu mintea de acum". Ce au in comun cele trei? Probabil o insatisfactie fata de pozitia sociala si nivelul de trai. Din pacate, oamenii ajung sa inteleaga tarziu cat de importanta este educatia, cat de important este sa faci ceea ce-ti place si sa fii bine platit pentru ceea ce faci. Regimul comunist a nivelat idealurile multor generatii: faci ce e nevoie pentru societate si nu ce iti place sa faci; merg la facultate doar cei cu abilitati exceptionale; mai bine o slujba sigura, chiar daca prost platita, decat o slujba nesigura, dar bine platita.

Multi inteleg acum ca strategiile incurajate atunci nu mai functioneaza aproape deloc acum. Astazi e nevoie de competente cat mai inalte, sa fii pasionat si motivat pentru a intra in competitie cu ceilalti si pentru a reusi in viata. Nu inseamna ca oamenii nu au visat si in acele timpuri. Unii oameni au avut dorinte si idealuri - unii s-au luptat sa si le indeplineasca, altii au cedat si au devenit prizonierii sistemului. Aproape 40% din romani spun ca si-au indeplinit visele in mica parte, dar o parte aproape egala (35%) crede ca si-a indeplinit destul de multe din visele pe care le-a avut. Aproape intotdeauna ne proiectam succesul celorlalti prin ceva ce nu putem controla: norocul/sansa. Iar daca nu e norocul, atunci cu siguranta ca oamenii de succes au speculat mai bine oportunitatile oferite. Doar o cincime din romani crede ca succesul este o consecinta a vointei personale si a inclinatiei spre munca.

4 FRICILE ROMANILOR. Exista temerile noastre de zi cu zi, lucrurile rele care ne pandesc la tot pasul, dar exista si temerile majore fata de cel mai rau lucru care ni se poate intampla. Daca pe primele ne straduim sa le controlam si uneori reusim, ultimele se petrec dincolo de vointa noastra. Romanii se tem de boala, de lipsa banilor, de decesele in familie. Cei mai multi cred ca, daca ar fi sanatosi, ar putea fi fericiti. Daca ar avea si bani, ar fi si mai fericiti. Dar oricum, daca ar fi sa aleaga, "mai bine tanar si sarac, decat batran si bogat", cred trei sferturi din romani. Cu multe din aceste neajunsuri ne luptam zi de zi si de multe ori gasim solutii.

Aproape o treime dintre romani este zilnic preocupata de lipsa banilor si alte neajunsuri economice. Dar daca ar veni o inundatie (cum deja s-a intamplat in multe locuri din tara in ultimele luni), daca am fi implicati intr-un razboi, atunci ramanem neputinciosi. Conflictul militar si dezastrele naturale sunt lucrurile cele mai rele care s-ar putea intampla in Romania, cred peste 53% din romani.

CERCETAREA SPECIALISTILOR CURS

Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.441 de subiecti, cu varsta peste 15 ani, de catre Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS), in perioada 20-28 aprilie 2005. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor, eroare maxima fiind de ±2% la o probabilitate de 0.95. Tipul esantionului este probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. In analiza prezentata s-a tinut cont de nivelul de educatie al respondentilor (studii: sub liceu, liceu si peste liceu), de categoriile de varsta (15-30 de ani, 31-55 de ani, 56 de ani si peste), de venitul gospodariei, media fiind de 7,6 milioane de lei pe fiecare gospodarie. S-a mai tinut cont de mediul rezidential al respondentilor (urban sau rural), de regiunile istorice in care domiciliaza (Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat, Transilvania, Crisana-Maramures, Bucuresti), de frecventa citirii ziarelor, a urmaririi emisiunilor tv si de cea a ascultarii emisiunilor radio.