x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Doi sfinti la sfat

0
Autor: Costin Anghel Mihai Stirbu 19 Dec 2005 - 00:00
Doi sfinti la sfat


DANIIL SIHASTRU
Oamenii i-au trecut in randul Sfintilor. Istoria ii pune la loc de cinste intre figurile de seama ale poporului si ale crestinatatii. Ei sunt Sfintii Daniil Sihastru si Stefan cel Mare.

Figura istorica a epocii Stefan cel Mare, Daniil Sihastru a ramas in memoria romanilor ca un om sfant, sfatuitorul marelui conducator Stefan cel Mare. Spun izvoare moldave si Ioan Neculce in lucrarea sa intitulata "O sama de cuvinte" ca Stefan cel Mare lua uneori hotarari importante sprijinindu-se pe mintea pustnicului Daniil. Cel mai cunoscut episod este cel in care Stefan, aflat in grea cumpana dupa lupta cu turcii de la Razboieni, cand, zice-se, n-a fost primit a se adaposti in cetatea de la Neamt, caci, cum i s-a spus, "paserea in cuibul ei piere". Cu oastea risipita, domnitorul vine la sihastru dorind sa afle de la acesta cuvant bun. Sa inchine sau nu tara la turci? Sfarsindu-si ruga, sihastrul primi indata, in saraca sa chilie, pe Stefan si dupa ce-i asculta spovedania deznadajduita il indeamna sa stranga iarasi oaste si sa mearga la lupta. Ca sa iasa victorios trebuia insa sa promita ca dupa ce-i va infrange pe necredinciosi, domnul sa zideasca la Voronet o manastire, in numele Sfantului si Maritului Mare Mucenic si Purtator de Biruinta Gheorghe. Ascultat-a Stefan de sfatuitorul sau si a sa fu biruinta. Iar in 1488 Stefan a zidit noul lacas inchinat patronului armatei, Sfantul Gheorghe.

SLUJBASUL DOMNULUI. Carturarii romani si nu numai si-au oprit si ei atentia asupra Sfantului sfatuitor. Iorga il aminteste pe Daniil, vorbind despre zidirea Voronetului de catre Stefan cel Mare: "Pe locul unde fusese umila chilie de lemn a sihastrului Daniil si apoi, pe la 1471, manastirea tot de lemn a egumenului Misail". Iar Nicolae Dobrescu, alt cercetator al vietii religioase a romanilor, arata acelasi lucru, adaugand ca Daniil a fost inmormantat la Voronet si, pentru ca dusese o viata plina de evlavie si pietate si traise intr-o asceza severa, a fost declarat dupa moarte sfant, iar biserica Voronetului - langa hramul Sfantului Gheorghe - a mai primit si pe acela al Sfantului Daniil.

Franz Adolf Wickenhauser atunci cand a scris Istoria manastirilor Voronet si Putna se foloseste de legenda populara privitoare la chilia sihastrului, de sub stanca soimul de pe Voronet. Arata apoi ca Daniil este cel dintai si adevaratul intemeietor al vietii monahale la Voronet - unde a fost calugar si staret, sub numele de David, nume pe care si l-a schimbat cand a imbracat marea schima a ascezei, dedicandu-se monahismului in gradul cel mai inalt, incat chiar si scrierile bisericesti il pomenesc sub numele de Daniil cel Nou, spre deosebire de Daniil din Vechiul Testament.

VORONET, PUTNA, DANIIL. Dr. Eugen A. Kozak intr-o lucrare dedicata Bucovinei scrie ca schimnicul staret Daniil este socotit fondator al vietii monahale in valea Voronetului. In treapta monahala e cunoscut sub numele de David, iar ca schimnic - Daniil. Nu i se cunoaste anul mortii, dar, cat a trait, s-a facut renumit printr-o viata ascetica aspra si o mare evlavie si cucernicie, incat, indata dupa moarte, a fost recunoscut ca sfant. Calatorul il gaseste zugravit in fresca, dinafara peretelui de sud al pridvorului, la stanga intrarii, alaturi de mitropolitul Grigore Rosca. Daniil e imbracat in haina de eremit, cu aureola de sfant in jurul capului, tinand in mana stanga carja pastoreasca, iar in dreapta un sul de pergament, cu o inscriptie in limba slavona, care spune: "Veniti fratilor de ma ascultati, invata-va-voi frica Domnului, cine este omul". La Putna sunt alti pasi ai Sfantului Daniil. Chilia sapata in stanca de cuviosul monah, iar inlauntrul lacasului relicva degetului sau ferecat in argint si impodobit cu 11 margaritare si un granat.

"Iara Stefan voda, mergand de la cetatea Niamtului in sus, pre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traia un parinte sihastru, pre anume Daniil. Si batand Stefan Voda in usia sihastrului, sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefan Voda afara pana s-a istovi ruga. Si dupa ce s-au istovit sihastrul ruga, l-au chiemat in chilie pre Stefan Voda" - Ioan Neculce, "O sama de cuvinte"

(Pentru realizarea acestui material au fost preluate informatii de pe site-ul www.stefancelmare.ro)
Citeşte mai multe despre:   ştefan,   editie de colectie,   voronet

Serviciul de email marketing furnizat de