x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Enigme

0
Autor: Carmen Dragomir 19 Dec 2005 - 00:00
Enigme


POSADA SI ROVINE
Misterul din jurul povestilor despre luptele purtate de domnitorii romani Basarab I Intemeietorul si Mircea cel Batran in locurile numite Posada si Rovine s-a adancit peste secole.

In lipsa unor documente care sa ateste veridicitatea legendei, istoricii n-au reusit sa cada de acord asupra locului in care s-au dat vestitele batalii, si, in unele cazuri, nici macar asupra datei acestora. Certitudini sunt putine, restul e doar legenda...

Un brav voievod roman: Matei Basarab. Un rege maghiar ce poftise la pamanturile romanesti: Carol Robert de Anjou. Povestea continua asa: Voda Basarab incearca sa-l induplece cu insemnate bogatii pe avidul rege ca sa-si apere hotarele. Afland ca in tara lui Basarab se gaseste de zece ori mai mult, regele ungur hotaraste sa vina si sa ia tot ce afla mai de pret. Cu o oaste mica, fara arme, voievodul roman mai-mai ca se hotarase sa sporeasca darile. Dar, sfatuit de fiul sau Nicolae, pune la cale un plan de lupta care zdrobeste armata regelui. Dupa ce a pustiit totul in cale, domnitorul i-a atras pe dusmani intr-un loc stramt, stancos si prapastios, numit Posada. De sus s-au pravalit peste invadatori pietre, busteni si sageti. Oastea regala si-a gasit sfarsitul in acea stramtoare. Regele insusi s-a salvat schimbandu-si straiele cu cele ale unui ostean credincios. Pentru a multumi lui Dumnezeu, Basarab a ridicat o biserica mare la Campulung. Aceasta e doar legenda...

DOCUMENTE. Ceea ce se stie cu exactitate este ca, in 1330, Basarab Voda, domn al Tarii Romanesti intre 1310 si 1352 si vasal al regelui maghiar Carol Robert de Anjou, l-a invins pe acesta intr-o batalie purtata pe teritoriul romanesc. Localizarea luptei nu se cunoaste, nu exista argumente implacabile care sa ateste un loc anume. "Singurul text cat de cat contemporan cu evenimentele care relateaza despre batalie este Cronica pictata de la Viena. Mai sunt niste diplome regale date de regii Ungariei Carol Robert de Anjou si de urmasul lui, Ludovic de Anjou. Se relateaza ce s-a intamplat, dar nu se dau date sigure pentru localizare. Chiar si numele de Posada este o inventie a lui Nicolae Iorga. A existat o lupta la Posada in vremea lui Mircea, intre romani si unguri, iar Iorga a deplasat numele acesta pentru batalia din 1330. In nici unul din izvoarele din epoca lupta nu e numita «Lupta de la Posada». Se vorbeste doar despre o lupta intre romani si unguri in care victoria ii apartine lui Basarab. Alte documente interne care sa aminteasca de acest eveniment sunt foarte tarzii, cronicile de secol XVI, si o fac telegrafic, vorbesc doar despre domnitorul roman, care i-a invins pe unguri si despre durata domniei lui", ne-a explicat Ovidiu Cristea, cercetator stiintific la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga". Cea mai noua ipoteza a localizarii bataliei este undeva in Banatul de Severin. Sunt ceva argumente, dar nu decisive, este de parere istoricul Ovidiu Cristea: "Daca regele ungur a intrat pe la Severin si a strabatut o buna bucata suferind, dupa spusele cronicii, de foame, de tot felul de neajunsuri, fiind un sezon foarte inaintat, spre sfarsitul toamnei (foarte tarziu pentru o campanie medievala), drumurile erau foarte proaste, vremea probabil neprielnica, greu de procurat provizii, e de presupus ca, o data ce a renuntat sa cucereasca Tara Romaneasca, Carol a incercat sa se retraga pe drumul cel mai scurt care ar fi fost pe defileul Oltului".

LOCALIZARE. Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, cuvantul "posada" denumeste o "Curatura (in padure), un loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o asezare omeneasca, un loc de odihna pentru calatori, o trecatoare (ingusta) in munti, un loc intarit in mod natural (care servea ca punct de vama)". Astazi, in Romania, exista zeci de locuri care poarta numele "Posada".

BATALIA DE LA ROVINE

In dictionar, cuvantul "rovina" denumeste o "groapa, adancitura, surpatura de teren, rapa (mocirloasa), un loc mlastinos; o mlastina sau o mocirla". La fel ca si in cazul luptei de la Posada, locul confruntarii dintre oastea romana, condusa de domnitorul Mircea cel Batran si sultanul Baiazid, nu este cunoscut. Mai mult, in acest caz istoricii plaseaza evenimentul la date diferite, 10 octombrie 1394 si 17 mai 1395. Exista insa si o a treia varianta: au fost doua batalii. "De multe ori in istoria relatiilor intre otomani si romani s-a intamplat asa. A fost o prima campanie, si in scurt timp i-a urmat alta. Exista o serie de documente, cronici slave, bizantine, otomane, dar la timpul respectiv cunostintele geografice erau foarte sumare.

IZVOARELE ISTORICE CONFIRMA O PARTE A LEGENDEI

Unul dintre elementele care se sustine din punct de vedere istoric este tactica luptelor. Basarab I, la Posada, si Mircea cel Batran, la Rovine, si-au invins dusmanii in acelasi mod. "Il lasi pe adversar sa inainteze, incerci sa castigi timp, mizezi pe faptul ca, evitand o confruntare decisiva, adversarul oboseste si il lovesti cand este epuizat. In Cronica de la Viena, care vorbeste despre lupta de la Posada, se mentioneaza ca la trecerea prin defileu, de ambele parti erau plasati soldati care aruncau cu pietre; armata ungara nu putea sa mearga inapoi pentru ca valea fusese inchisa si inainte drumul era blocat. In cronica se spune ca lupta a durat o saptamana, dar e probabil o exagerare... Uneori, cronicarii medievali, pentru a da un plus de savoare relatarii, povesteau anumite anectote cu caracter moralizator pentru ca cititorii sa perceapa un anumit lucru. Sunt foarte multe batalii de-a lungul Evului Mediu in care se spune ca un vasal i-a dat unui rege hainele pentru ca regele sa poata fi salvat...", spune istoricul Ovidiu Cristea.

VARIANTA PLAUZIBILA "CRONICARII DIN ACEA VREME

nu-si propuneau sa dea foarte multe indicatii topografice, putini aveau in minte o harta oarecare, altele erau elementele care ii interesau. Cea mai plauzibila varianta a locului desfasurarii bataliei de la Rovine este pe Arges, pentru ca in Evul Mediu o campanie, din punct de vedere logistic, urmarea sa-si atinga cat mai repede scopul: lovitura principala se aplica spre capitala tarii respective. E de presupus ca trupele otomane s-au intdreptat spre Targoviste, capitala Tarii Romanesti la acea vreme", explica istoricul Ovidiu Cristea.
Citeşte mai multe despre:   lupta,   basarab,   editie de colectie,   posada

Serviciul de email marketing furnizat de