Eroii aerului

Fortele Aeriene Regale Romane au participat la campania de eliberare a Basarabiei si la redobandirea Transilvaniei. Doi dintre eroii acelor zile sunt Horia Agarici si Mariana Dragescu.

Horia Agarici, erou roman al aerului, care a bagat spaima in aviatorii inamici

La inceputul razboiului in est, lt. av. Horia Agarici a facut parte din Escadrila 53 Vanatoare, cu baza la Mamaia, langa Constanta, care avea misiunea sa apere coasta romaneasca de la Marea Neagra si podurile de peste Dunare de atacurile sovieticilor. Aceasta unitate romana s-a distins in bataliile aeriene din 1941.

EROISM. Pe 23 iunie 1941, avioanele Escadrilei 53 Vanatoare au decolat intr-o misiune de escorta. Agarici a fost nevoit sa se intoarca la baza din cauza unei defectiuni. A aterizat fara probleme si mecanicii au inceput sa repare avionul. Dupa cateva minute, au auzit zgomot de motor venind dinspre mare si au vazut trei avioane sovietice indreptandu-se spre Constanta. Agarici a decolat imediat, desi avionul sau nu fusese reparat. A castigat altitudine pentru a se intalni cu DB-3-ul care zbura la 2.000 m, apoi a coborat in picaj si a atacat avionul lider, care a luat foc si a cazut in mare. Folosindu-se de plafoanele de nori existente, Agarici a urcat si a atacat din nou. Un al doilea DB-3 a inceput sa arda si s-a zdrobit de solul romanesc. Al treilea avion a avut aceeasi soarta. A aparut o alta formatie de bombardiere, dar s-a retras rapid cand pilotii au vazut ce s-a intamplat. Agarici s-a intors si a aterizat. Nu stia care fusese rezultatul bataliei, pentru ca parbrizul era acoperit aproape in intregime cu ulei. Cand razboiul s-a terminat, iar comunistii au castigat puterea, cpt. Agarici a fost indepartat din armata. A fost obligat sa lucreze ca instalator si a murit pe 13 iulie 1982 la Constanta, orasul pe care l-a aparat in acea zi de iunie 1941.

Inainte de razboi, aviatia a starnit multe pasiuni, chiar in randul femeilor

SANITARII. Mariana Dragescu a pilotat un avion sanitar in timpul celui de-al doilea razboi mondial. "Escadrila Alba", din care a facut parte Mariana, a salvat de la moarte peste 1.500 de soldati. La 20 de ani a venit in Bucuresti, dornica sa urmeze Facultatea de Educatie Fizica si Scoala de Calarie. "Auzisem de Scoala de Aviatie a Ioanei Cantacuzino, mergeam pe ascuns si luam lectii de zbor. Ne-a instruit faimosul capitan Abeles, caci pe atunci Aviatia Civila tinea de Aviatia Militara. Eu am obtinut al saptelea brevet feminin din Romania", spune Mariana Dragescu. Intr-o zi a anului 1941 a primit ordinul ca a doua zi de dimineata sa fie in avion, pentru a decola spre Focsani Nord. Era inceputul razboiului. O unitate de aviatie de-a polonezilor refugiati la noi era dotata si cu trei avioane mici, vopsite in alb, cu semnul crucii rosii pe fuselaj si pe aripi, care fusesera amenajate ca avioane sanitare. Acestea au fost repartizate fetelor. "Am inceput sa zburam cu ranitii de pe linia frontului spre Bucuresti. Daca nu aveam aerodroame in apropierea locului din care trebuia sa ridicam ranitii, aveam ordin sa aterizam pe oriunde". Campania din stepa Calmuca a fost cea mai grea dintre toate. Luptele s-au dat in vara lui 1942, la 40 de km sud de Stalingrad. Aviatoarele n-aveau timp sa se gandeasca la moarte: "N-aveam vreme sa ne gandim la moarte. Dar nici un moment nu ne-a trecut prin cap sa renuntam. Eram fericite ca ne aflam in linia intai, ca putem fi de folos. Si, daca plecam acasa, ca sa scapam de razboi, pe nefericitii aceia cine-i mai ajuta?", intreaba ea, simplu.

CAMPANIA DIN BASARABIA La inceputul razboiului, la 22 iunie 1941, Gruparea Aeriana de Lupta a Romaniei era alcatuita din patru flotile. Acestea erau dotate cu 253 de aeronave, dintre care numai 205 erau pregatite de lupta pe 22 iunie. Desi Romania avea aviatori talentati, apreciati pe plan international, dotarea armatei era lacunara. Misiunea aviatiei era sa castige suprematia in luptele din Basarabia si Nordul Bucovinei si sustina ofensiva celei de-a Patra Armate romane. CAMPANIA DE APARARE Apararea teritoriului romanesc a devenit o problema dupa bombardamentul din 1 august 1943 asupra rafinariilor si rezervoarelor de petrol din zona Ploiesti. Apararea s-a realizat in cooperare cu armata germana, care asigura aproape 80% din forte. Apararea aeriana a fost asigurata de al treilea grup de lupta, echipat cu avioane IAR-80Bs si IAR-81As, de al saselea grup de lupta, echipat cu IAR-81Cs si de al saptelea grup de lupta. Marea Neagra era aparata de grupurile al patrulea si al cincilea de lupta, echipate cu IAR-80Cs. CAMPANIA IMPOTRIVA AXEI In timpul evenimentelor de la 23 august 1944, Aviatia romana a capturat 228 de avioane germane, dar a pierdut 161, majoritatea fiind aparate vechi. Dupa ce Romania a parasit Axa, nemtii au inceput sa bombardeze Bucurestiul. Grupurile de lupta al saptelea si al noualea au fost aduse sa apere Capitala. Aparatele romanesti de lupta au doborat avionul de transport Luftwaffe, care aducea intariri nemtilor.