x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Exceptie VIP

0
Autor: Lavinia Betea 12 Iun 2006 - 00:00
Exceptie VIP


PRIVILEGIATII REGIMULUI
Constienti de serviciile aduse regimului de artisti, liderii comunisti i-au tratat la modul privilegiat.

Legea nationalizarii i-a afectat si pe unii artisti, care, dupa ce s-au pomenit cu bunurile confiscate, s-au adresat direct lui Dej. Paul Sfetcu, fostul sef de cabinet al liderului comunist, povesteste in amintirile sale doua dintre audientele pe aceasta tema.

ABUZATA. Cantareata de muzica populara Maria Lataretu a solicitat o audienta la Dej pentru scoaterea de sub efectul Legii nationalizarii a unei case din Targu-Jiu, fosta proprietate a sa. "Dupa audienta, povesteste Sfetcu, Dej a dispus actele de retrocedare a imobilului, remarcand: «Este vorba de un abuz, intrucat cantareata a agonisit banii pentru casa din arta sa, nu exploatand forta de munca straina. Trebuie sa-i facem dreptate»".

DOUA DINTR-O LOVITURA. Si naistul Fanica Luca a recurs la cel mai inalt scaun de judecata pentru scoaterea de sub efectul Legii nationalizarii a celor trei apartamente pe care le avea si... pentru a i se acorda ravnitul, pe atunci, titlu de "artist al poporului". Dupa ce-a fost informat de doleantele artistului, Dej, relateaza Sfetcu, a decis urmatoarele: "Imi voi face timp sa stau de vorba cu el, dar lui sa nu-i spui asa ceva. Apartamentele nu le-a facut prin exploatarea muncii altor oameni si de aceea poate ii vom inapoia unul in proprietate. Pe celelalte doua nu pot, deoarece cand le-a construit sau cumparat, a avut de gand sa le speculeze prin inchiriere. In ceea ce priveste acordarea titlului de «artist al poporului», cererea nu-i va fi satisfacuta".

"Cand autoturismul care-l aducea pe Fanica Luca a intrat pe poarta, am fost anuntat si am iesit pe prispa. El a coborat din automobil, a vazut casuta si nu casa mare in care locuiesc. M-a salutat, dar cu ochii da roata curtii. Cum nu vedea decat casuta si copacii, s-a descumpanit. L-am invitat sa intre inauntru. Aici, alta surpriza! O simpla camera in care se afla un pat de campanie, o masa, patru scaune si un dulap pentru haine. Vazand «saracia» locuintei, Fanica Luca m-a intrebat: «Aici locuiesti, bulibaso?». Am raspuns afirmativ. Fanica, cam buimacit sau poate din siretenie, a remarcat: «Aoleo, bulibaso, mancati-as p..., pai eu stau mai bine ca matale!».
Gheorghe Gheorghiu-Dej

DONCEA, AMATOR DE ARTA


In istoria neoficiala a Partidului Comunist, Constantin Doncea, fostul conducator al grevistilor de la Grivita (1933), a ramas si ca "imbrobodit de artisti". Ajuns primar al Capitalei, s-a casatorit cu o sculptorita, care-a transformat resedinta familiala in cenaclu si atelier. Printre altele, "tovarasii sotiei" profitau de anturaj pentru a li se satisface cererile de locuinte si comenzi de lucrari, flatandu-l pe demnitar in portrete si busturi monumentale. Doncea a fost ulterior aspru criticat pentru aceste "slabiciuni" si pretentii de rafinat iubitor de arta.

CASE DE CREATIE REPARTIZATE DE LA PARTID


In 1948, "partidul" a dispus o ancheta in randul scriitorilor si artistilor pe tema conditiilor de viata si creatie a acestora. Cum, propagandistic, arta avea menirea "reflectarii realitatii", lucrul cel mai la indemana pentru a obtine opere artistice care sa descrie "viata minunata a poporului" erau conditiile de "viata fericita" ale scriitorilor si artistilor. In ancheta realizata prin intermediul revistei de cultura Contemporanul, scriitori erau, printre altele, intrebati care le sunt conditiile de viata, ce dorinte de imbunatatire a acestora au dar si... la ce lucreaza si cu ce surse de inspiratie. Unora dintre ei li s-au repartizat dintru-inceput locuinte in incintele caselor nationalizate. Toti membrii uniunilor de creatie vor beneficia de sejururi prelungite in vile nationalizate, arondate acestora sub titlul de "case de creatie". Unii dintre ei aveau chiar resedinte permanente in asezamintele a caror destinatie fusese, dupa 1948, schimbata in case de creatie, cum ar fi spre exemplu, Palatul Mogosoaia.

NEDREPTATIT DE FOSTII TOVARASI


Poetul Miron Radu Paraschivescu era cunoscut ca "adept al stangii" si simpatizant comunist inca din anii ilegalitatii. Cu totul nedreptatit s-a simtit dupa venirea comunistilor la putere de postul de ziarist la Romania Libera, in vreme ce o fosta ilegalista, fara veleitati literare, precum Ilca Melinescu (Wasserman), devenise directoare de editura. Mai mult decat atat, cei doi locuiau in acelasi imobil nationalizat: directoarea ocupand intreaga resedinta a fostului "exploatator", iar poetul... locuinta de serviciu a portarului.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de