Fiul cel iubit

Calendarele crestin-ortodoxe marcau cu caractere rosii zilele de nastere ale cuplului Ceausescu.

Nicolae Ceausescu a devenit un erou exemplar al neamului la 26 ianuarie 1973, cand, pentru prima data, propria lui zi de nastere se transforma intr-un ritual politic de celebrare publica a puterii sefului de partid. La aceasta prima sarbatorire de amploare a zilei de nastere a lui Ceausescu, la care au participat toate institutiile politice si culturale ale statului, tovarasul primeste drept cadou titlul de "teoretician strans legat de viata" si "om de omenie", primeste titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti, iar dramaturgul Horia Lovinescu propune ca numele epocii contemporane sa fie... "Secolul Ceausescu".

IN FAMILIE. La petreceri nu faceau niciodata abuz de mancare, desi isi permiteau totul. Si nu pierdeau noptile. Suzana Andreias, bucatareasa familiei, marturiseste in cartea Mariei Dobrescu, "La curtea lui Ceausescu": "La zece seara pleca, la doua era acasa. Unde petreceau cel mai des zilele de nastere sau sarbatorile? Inainte sa se amenejeze Clubul Floreasca, le faceau la Vila Lac 1, peste drum de casa lui. Dupa ce s-a ridicat Clubul, acolo a facut Revelionul tot timpul. Le placeau locurile mari, incapatoare. De obicei se distrau cu cei din partid, cu cunostintele lor, nu primeau pe oricine. Cu Pana, cu Bobu, Dascalescu, Verdet... Si dansau. Cand a implinit el saizeci si ceva de ani, 65 cred, si-a serbat ziua acasa. Bine, a dat o petrecere si la partid. Atunci, acasa, cuplul prezidential a dansat pe muzica lui Gica Petrescu. Le placeau foarte mult cantecele lui. Nu il invitau la petreceri, dar aveau casete. Si dansau destul de frumos. Numai ei doi. Copiii sedeau la masa. Noi ii vedeam pe ei dansand si chiar ne amuzam."

Elena si Nicolae Ceausescu, in mijlocul petrecerii prilejuite de trecerea intr-un nou an

MESE DE SARBATOARE. Singura sarbatoare de care Ceausestii nu prea tineau cont era Nasterea Domnului. Important era Revelionul urmat, la 26 ianuarie, de ziua Tovarasului. Fostul ministru al Culturii, Dumitru Popescu, marturisea ca "zilele de Craciun in care nu erau sedinte de partid erau foarte rare. Fiecare dintre noi, membrii de partid, trebuia sa sarbatorim discret Craciunul, care trecea ca o zi obisnuita de munca".

In schimb, de Revelion, toata lumea, toata tara trebuia sa petreaca. Mihaela Moraru-Ceausescu, nepoata cuplului prezidential, spunea ca "nici nu se compara rafinamentele culinare de acum cu asa-zisele rafinamente de la mesele Ceausestilor, chiar daca si ei ar fi avut acces, sa zicem, la fructe de mare. Dar nu le placeau. Ei mancau mancaruri traditionale, sarmale, friptura, pui la ceaun, piftie, salata de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sarbatoare. Daca lipseau era vai si-amar! Lui Nicolae Ceausescu ii mai placeau in special preparatele traditionale din peste: ciorba de peste, plachia si saramura. Dar marea lui pasiune ramaneau sarmalele. De baut - continua nepoata lor - se bea vin alb si tuica de pruna, fiarta si indulcita. Tanti Lenuta mai bea bauturi dulci, pentru femei, dar nu se imbata. Cam asta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversari sau la Revelion".

"La aniversarea zilei de nastere a tovarasului Nicolae Ceausescu - ginduri de pretuire, dragoste si recunostinta din vibrantul omagiu al poporului. Un erou intre eroi, un mare conducator, un mare fiu al tarii." - Almanah Scinteia, 1983

"Dirz comunist si patriot vestit/ Cirmaci al romanescului destin/ E Nicolae Ceausescu omul/ Al carui gind e poarta spre sublim./ Un om al tarii, pentru ea traind/ Din anii tineri, exemplar destin/ Pentru al tarii viitor senin" - Almanah Scinteia, 1986

BRAZII DE CRACIUN

Suzana Andreias, bucatareasa familiei prezidentiale, povestea, la randul ei, despre aniversarile si sarbatorile Ceausestilor. "Pastele era mai apreciat decat Craciunul. Adica de Pasti nu le lipseau ouale rosii, cozonacul si carnea de miel. In schimb, Craciunul il sarbatoreau aproape numai de dragul de a fi sarbatorit. Cu toate acestea, in fiecare an au avut cei mai mari si mai fumosi brazi din cati se gaseau probabil la noi in tara. Erau unicat! Nici nu stiu cati dintre ei erau din Romania si cati erau adusi din afara. Spre toamna, inainte de Sarbatori, mergeau la Predeal, la vila de acolo, cu tot cu copiii. Pe 1 septembrie era ziua lui Nicusor. Mese festive organizau la vila de la Snagov, impreuna cu prietenii. Faceau receptii, petreceri. Acolo depozitau vinurile, sampania, coniacul, bauturile primite cu anumite ocazii de la invitati, de la straini, de ziua lui, de ziua ei..."

MELODIA FRATILOR CEAUSESCU Mihaela Moraru-Ceausescu isi continua amintirile legate de cuplul prezidential, in cartea sa "Nu regret, nu ma jelesc, nu strig" astfel: "Melodia fratilor Ceausescu mi-o aduc bine aminte. O cantau cand se intalneau de ziua lui Nicolae si se numea «Spune, spune, mos batran/ Spune caii cum se fura/ Noaptea pe fulgeratura». Si se luau de dupa gat si cantau toti, chiar daca nici unul nu avea pic de voce. Iesea o lalaiala care lor, numai lor, le placea foarte mult." "NEOBOSIT CIRMACI, ITI DATORAM RECUNOSTINTA!" Ceausescu avea, la aniversarea lui, obiceiul de a colinda tara pentru a fi felicitat de popor si pentru a primi omagii si cadouri din partea socialistilor. "La inceput de an - nota Almanahul Scinteia in 1983 - , doua sarbatori apropiate inimilor tarii: aniversarea zilei de nastere a Tovarasului Nicolae Ceausescu si a zilei de nastere a Tovarasei Elena Ceausescu...". Importanta acestei zile era descrisa astfel: "La 24 ianuarie milioane de inimi ale tarii au cinstit evenimentul sacru prin care s-au pus temeliile Romaniei unite. La 26 ianuarie aceleasi milioane de inimi au omagiat ziua de nastere a tovarasului Ceausescu". De asemenea, lui Ceausescu ii placea sa asculte poeziile si odele create de socialisti cu prilejul aniversarii sale. "Iti datoram neobosit cirmaci recunostinta. Foaie verde de bujor/ Al nostru conducator/ E fiu mindru din popor./ Din a sa copilarie/ Avea dor legat de glie/ Dor de o viata mai buna", scria Romania libera din 1980. CADOURI PENTRU PRESEDINTE Generalul Maior Marin Neagoe dezvaluie in cartea sa "35 de ani. Umbra lui Ceausescu": "In februarie 1978, cand Presedintele implinea 60 de ani, Cucoana ii pregatea o surpriza. Iata ce facea Elena. I-a venit o idee intr-adevar de milioane. Toate institutiile, centrale sau locale, si toate intreprinderile au fost chemate sa-si onoreze Presedintele cu cadouri pe masura inaltei sale functii. S-a lucrat luni intregi, si la intrecere. Cand a primit primele cadouri, Presedintele a albit: «Ce-i cu astea, Lenuto?» «Sunt cadouri de ziua ta, dragule. Meriti atata lucru». Presedintele s-a incruntat si a tunat: «Luati-le de aici chiar acum. Sa nu le mai vad. Nu sunt cadouri de ziua unui om. Sunt jafuri». Pentru ca erau: stiuleti de porumb din aur, un masiv lingou de aur de 24 de karate, un borcan de zece kilograme de diamante sintetice, combina stereo cu telecomanda din platina". (Violeta Cristea)