x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fortareata

0
13 Mar 2005 - 00:00

TACEREA DE LA FRASINEI
Manastirea Frasinei e singura manastire din Romania in care se tine randuiala de pe Sfantul Munte Athos, din Grecia. Femeile care vin la Frasinei se imbolnavesc sau mor din cauza unui blestem.

COSTIN ANGHEL

Aici, la Frasinei, pot urca doar barbatii. Femeile sunt oprite sunt oprite de un blestem cumplit
La Manastirea Frasinei, din Valcea, nu pot merge decat barbatii. Un blestem greu, aruncat de episcopul Calinic, la 1867, tine femeile departe. Orice incercare de apropiere le este fatala acestora. Efectul blestemului are doua borne. La 2 kilometri de manastire, Sfatul Calinic a asezat o piatra de legamant, cu un blestem infricosator pentru femei: "Acest sfant lacas s-a cladit din temelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum: saracia, garbavia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu si a smereniei noastre si sa vina asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867".

ZIDURI NEVAZUTE. In locul unde Sfantul Calinic a pus piatra de legamant, azi exista o biserica si cateva camarute pentru cazarea femeilor. Calatoria femeilor aici se termina, acest loc semnifica prima borna a blestemului episcopului Calinic. Cea care trece de piatra de legamant o face pe riscul ei, nimeni si nimic nu o mai protejeaza pe cea ce nesocoteste blestemul unui sfant. Nu doar drumul pietruit poarta blestemul, un compas nevazut al Divinitatii pare ca a trasat un cerc de foc in jurul Manastirii Frasinei, pe o raza de 2.000 de metri. Nu exista decat natura, una calma, ce te indeamna la meditatie, rugaciune si dialoguri cu Dumnezeu. Asta daca esti barbat. Daca esti femeie, natura te pierde, te duce la pieire sau cel putin te imbolnaveste, de boala grea, ucigatoare; in functie de cat de mult ai gresit, atat de grea e si boala.

CETATEA GANDURILOR. Drumul spre Frasinei este lung si greu, nu multi se incumeta sa-l parcurga pe jos. Chiar si cu masina este greu, rapele cascate in vremuri de demult pe marginea drumului asteapta doar un pas gresit, sau poate un sofer nevolnic, care nu poate stapani metalul, masina. Probabil ca celor ce parcurg drumul pe jos, obosindu-si in mod teribil corpul, Dumnezeu le mai iarta din pacate, macar vreo cateva sa ierte Tatal!

La Frasinei esti bine primit, dar depinde si de ce deranjezi tihna monahilor. Tacerea este pe placul calugarilor, curiozitatea, nu. Aici, un om mai repede aude ganduri decat vorbe spuse cu voce tare. Chipul calugarilor exprima o liniste, una pe care nu o gasesti prea usor in alte parti. Cand parasesti valtoarea oraselor si te abandonezi acestui mic colt de rai ai sansa sa te poti auzi, sa poti sa simti si, mai ales, sa te poti gandi fara vreo tulburare. Natura, padurile semete, neatinse in mare parte de mana omului, te indeamna sa le explorezi, sa cauti sensuri ale vietii pe care mintea de orasean obisnuit cu smogul si nu cu natura in starea ei de inceput nu le-a conceput vreodata. La Frasinei iarna e regina. Un personaj feminin este stapan peste o lume in care doar barbatii au ce cauta, si nu oricum, ci sub rasa calugareasca.

UN POST CAT O VIATA. Spus-a Sfantul Calinic ca in Manastirea Frasinei sa nu se manance niciodata carne. Si asa a fost si este! Parintii mananca putin, cat sa nu li se inchida stomacul, organul asta omenesc ce aduce atatea patimi si pacate! O ciorba de fasole, o mancare de cartofi cu paine sau cu mamaliga, depinde de preferinte, mancau calugarii cand i-am vizitat. In Postul Pastilor vor manca poate si mai putin. La ce bun pentru ei un stomac plin, imbuibat, cand hrana lor de baza este rugaciunea, o mancare mai buna decat nectarul. Masa calugarilor este insotita de citirea unor carti bisericesti, sa alunece mai cu spor cartoful sau fasolea, reteta manastireasca.

RAZBOIUL CU RAII. Calugarii s-au intalnit si cu cel urat de lume, cu diavolul, dar au intalnit si oameni in care probabil zaceau draci. Odata, un om ce se afla in divort cu sotia a adus-o pe aceasta aproape de manastire, doar, doar o muri femeia. El stia de blestemul episcopului Calinic, ea nu, si asta i-a salvat trupul, cat si sufletul. Dupa doua saptamani omul a murit, femeia a trait, nu merge sa pacalesti divinitatea.

Calugarii, cu cat se apropie mai mult de Dumnezeu, cu atat sunt ispititi mai mult de necuratul. Cat s-ar mai bucura netrebnicul sa piarda viata un monah, i-ar crapa pantecele de bucurie, noroc ca nici sfintii nu se lasa, ii protejeaza pe calugarii de la Frasinei. Viata are un ritm unic la Frasinei. Un ritm al unor suflete care si-au gasit calea de a se apropia de Dumnezeu si de a-L sluji cat mai bine.

ISTORIA UNUI SCHIT

Biserica schitului vechi, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul", a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710, si reconstruita din zid in anii 1762-1763 de Carstea Iovipali si Damian Iovipali, frati hagii din Ramnic, impreuna cu Nicolita Iovipali, fiul lui Carstea, avand binecuvantarea episcopului de Ramnic, Filaret. In jurul acestui schit au existat chilii care insa nu s-au pastrat. Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si ramane parasit pana in anul 1848, cand este refacut de calugarul cernican Acache, cu invoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori.

ACTUL DE SFINTIRE

Pisania Manastirii Frasinei este: "Intru marirea Sf. Treim Unuia Du(mne)zeu si intru cinstea, Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie aceasta Sf. Biserica cu clopotnita si chilii imprejur de smeri(tul) Epis(cop) al Rm-Noului Severin. D.D. Calinicu Cernicanu spre a fi locuita de parinti monahi cu viata de obste; alaturandu-se de dansul si Schitu Slatioarele tot din acest district prin actul Prea Sfintiei Sale din anul 1860 legalizat de Prea Sf. Sa Parin. Mitro: D.D. Nifon Cernicanul sub: No. 2 acelasi anu Mar. 9. spre a se ingriji amandoua de singur staretu Frasineiului. Pentru o mai buna sustinere a lor din venitul proprietatii lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfintit la 1863; Mai 12".

VIATA SFANTULUI CALINIC

Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica a fost unul dintre marii parinti duhovnicesti ai veacului al XIX-lea. S-a nascut la Bucuresti, la 7 octombrie 1787. Numele sau de botez era Constantin. La 12 noiembrie 1808, Constantin devine monahul Calinic. In 1817 a plecat la Muntele Athos, unde a stat aproape un an. La 14-15 septembrie 1850 a fost ales in stravechiul scaun episcopal de la Ramnicu-Valcea. A fost hirotonit arhiereu in catedrala mitropolitana din Bucuresti la 26 octombrie 1850, de praznicul Sf. Dumitru.
Citeşte mai multe despre:   frasinei,   calinic,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de