Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Fost simbol
STADIONUL REPUBLICII
Stadionul ANEF (Academia Nationala de Educatie Fizica), rebotezat "Republicii" de comunisti in 1948, a fost opera faimosului arhitect Horia Creanga, care, alaturi de Marcel Iancu, este un pionier al arhitecturii moderne interbelice.
STADIONUL REPUBLICII
![]() |
Locul unde a fost Stadionul Republicii |
Stadionul ANEF (Academia Nationala de Educatie Fizica), rebotezat "Republicii" de comunisti in 1948, a fost opera faimosului arhitect Horia Creanga, care, alaturi de Marcel Iancu, este un pionier al arhitecturii moderne interbelice. Construit in 1926, stadionul a gazduit meciuri importante de fotbal, nationale si internationale si competitii la fel de importante de atletism. O data cu inceperea constructiei Casei Poporului, stadionul a fost acoperit. In momentul de fata se spune ca se lucreaza la transformarea lui in parcari si garaje. Stadionul Republicii avea "oficial" 20.000 de locuri. Istoricii sustin ca la inaugurare, acesta ar fi detinut doar 18.000 (o tribuna si fara peluze), dar a cunoscut o dezvoltare succesiva. Ulterior, (dupa 1948) putea gazdui 40.000 de persoane, daca nu chiar 45.000. Se umplea pana la refuz in vremea "cuplajelor" bucurestene. Era destul de aranjat, insa vizibilitatea si acustica lasau de dorit. STRAJERIE. "Stadionul Republicii nu a fost inca de la deschidere un spatiu foarte mare, dar era cochet. Tin minte ca acolo debutau meciuri importante si se tineau campionatele de fotbal. Ca punct de reper, peste drum era Strandul Bragadiru, ridicat pentru copii de ginerele lui Bragadiru", ne spune istoricul Constantin Balaceanu Stolnici. MANIFESTARI. La randul sau, academicianul Dinu C. Giurescu marturiseste: "Stadionul Republicii, fost ANEF, a fost cel mai mare stadion al Bucurestilor pana in 1950. Acolo aveau loc serbarile tineretului, a Strajeriei. Incepand cu data de 8 iunie incepeau manifestarile. Era omagiata urcarea pe tron a Regelui Carol al II-lea, defilau strajerii si erau diverse exercitii de gimnastica. Stadionul era situat la Izvor, intr-un cartier de case din 1920-1930, imobile foarte importante din punct de vedere arhitectonic".
![]() |
A fost inaugurat in 1926 si demolat la inceputul anilor â80. |
| ||||
|