x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fripturica batea lintea

0
17 Apr 2005 - 00:00

Si la 1930 se purta "vegetarianismul". Slavit de cucoanele moderne, regimul vegetarian era aprig combatut de medici, care recomandau cotletul de porc.

  • de CARMEN PLESA
  • PRESA VREMII
  • Doamnele care tineau la silueta si voiau sa fie la moda nu mai puneau gura pe carne
    Vegetarianismul era la inceputul secolului trecut o moda cu multi adepti in Europa. Doctorii de la noi insa nu se dadeau in vant dupa ea si o combateau cu tarie.

    "Regimul vegetarian este o fantezie", scria doctorul Emanoil Dima intr-un articol aparut in Ilustratiunea romana din 1932. Doctorul admitea insa ca exista "populatiuni foarte robuste" care se hranesc exclusiv cu alimente vegetale. Astfel, spune Dima, minerii din Chile nu consuma decat fasole si porumb, ceea ce nu-i impiedica sa produca un efort "cu mult mai superior ca acela al lucratorilor englezi, care se hranesc cu roast-beef". Hamalii din Istanbul treceau si ei drept exemplu cand venea vorba de puteri date de un regim vegetarian. "... reputati pentru puterea lor neobisnuita, nu se alimenteaza decat cu porumb, orez, curmale, smochine, pepeni si linte", recunostea doctorul Dima.

    COMBATUT. "Regimul vegetarian prezinta insa dezavantaje enorme", sustinea medicul. Motivele: "Se stie ca substantele de natura vegetala traverseaza in mare parte stomacul nostru fara a fi atinse de sucurile digestive. Apoi, regimul acesta cere mese lungi si repetate, senzatia de foame reproducandu-se aproape imediat dupa sfarsitul mesei, iar digestia inceata si grea a alimentelor face ca stomacul sa se destinda prea mult, predispunandu-l astfel la dispepsie. Nu, orice s-ar spune, carnea este necesara, absolut necesara omului", spunea doctorul Dima.

    Regimul vegetarian era sustinut prin grija negustorului de verdeturi

    Mai mult, ideea raspandita in popor ca "alimentatia carnata ar fi mai toxica decat cea vegetariana" era considerata de medic drept complet eronata. "Ce este drept, purinele - din care deriva acidul uric, care, cand e in exces, provoaca guta si multe accidente artritice - sunt mai abundente in carne. Ele se intalnesc insa si in leguminoasele care constituie una dintre cele mai insemnate surse de azot pentru regimul vegetarian." Doctorul ii mai speria pe cititori cu existenta albuminelor de origine vegetala, care ar cauza "putrefactiuni intestinale" la fel ca acelea animale. "Deci, cei care vor sa inlocuiasca cotletul de porc printr-un blid de linte gresesc. Proportia inconvenientelor este aceeasi, pe cand foloasele se deosebesc mult", concluziona medicul in 1930.

    CENTENARI, CU LAPTE ACRU
    Un studiu realizat in 1930 de un profesor francez arata ca nu strica sa mai lasi carnea la o parte. In statistica oamenilor in varsta, care au ajuns si trecut de 100 de ani, profesorul Metchnicoff arata ca Bulgaria are cei mai multi batrani. Acest lucru il explica prin faptul ca bulgarii mananca mult iaurt si lapte acru sau covasit, hrana care lucreaza de-a dreptul impotriva arteriosclerozei sau imbatranirii inainte de vreme.

    CUM S-AU HRANIT OAMENII MARI
    Newton, in zilele cand a facut marile lui descoperiri, nu se hranea decat cu paine neagra muiata in putin vin, potrivit unui articol din Ilustratiunea romana - 1932. Platon nu se hranea decat cu ceapa si cu masline. Filozoful Seneca ducea aceeasi viata cumpatata atat la Curtea Imperiala din Roma, cat si la locuinta sa de la tara. Latian, unul dintre cei din urma pitagorieni, l-a indemnat sa se lase de carne si n-a mai mancat acest produs, constatand ca se simte mai bine. Horatiu, desi era un epicurian, se hranea numai cu legume si cu fructe, scriau ziaristii de la Ilustratiunea romana.

    "CARNEA INGREUIAZA SPIRITUL"
    La inaugurarea unui nou restaurant vegetarian la Londra, in 1930, doctorul Oosuah Oldfield a pronuntat un discurs in care a calificat drept "vatamatoare" carnea de vaca, pasarile si pestele. In schimb, a adus cele mai mari elogii nu atat legumelor, cat fructelor. El sustinea ca merele vindeca bolile de rinichi. Strugurii ar conserva tineretea, iar nucile sunt "leacuri neintrecute pentru multe boale". Doctorul Oldfield, care se bucura de o sanatate excelenta, sustinea ca a uitat cu desavarsire gustul carnii, caci nu mai mancase asa ceva de cand terminase liceul.
    Citeşte mai multe despre:   doctorul,   editie de colectie

    Serviciul de email marketing furnizat de