x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fulgi de nea si dantela fina

0
Autor: Loreta Popa 30 Ian 2006 - 00:00
Fulgi de nea si dantela fina


CASA REGALA
In pasi de dans, la inceput de decembrie, fulgii de nea dadeau tonul balurilor si le ofereau femeilor prilejul de a-si etala toaletele, uneori neasteptate.

Cele mai fastuoase si deosebite baluri de la noi din tara au fost cele ce aveau loc la sfarsitul secolului al XIX-lea, inceput de secol al XX-lea. De-a lungul timpului, balurile au reprezentat metoda cea mai la indemana pentru a promova relatiile sociale. Iarna era anotimpul receptiilor, al balurilor. "Sezonul de iarna" sau "Carnavalul", cum i se spunea, dura luni intregi. Luni in care se petrecea pana la lasata secului, adica Postul Pastilor. Baluri, primiri, concerte, reprezentatii cu artisti straini, teatru de amatori, serbari serioase. Nu te puteai sustrage acestui gen de obligatii, deoarece era o datorie de familie. Daca voiai sa asiguri viitorul copiilor tai trebuia neaparat sa intretii relatii cu "lumea", iar Sezonul era scena pe care se misca aceasta "lume", pe care debutau fetele tinere si se hotara oarecum soarta lor. In jurul varstei de 18-20 de ani avea loc iesirea in lume. Manifestarea oficiala a acestui act era invitatia la balul dat la 1 ianuarie la Palatul Regal.

DEMOCRATIC. Regele Carol I chema la acest bal reprezentantii tuturor paturilor sociale, care se puteau incadra in limitele, nu prea severe, ale unei anumite etichete. Era considerat cel mai democratic bal, intrucat, in afara de corpul diplomatic si lumea oficiala, era invitata si lumea negustoreasca, mica si marea burghezie. Peste 1.000 de persoane. Pe langa aristocratie, erau poftiti oameni politici, demnitari, ofiteri superiori, reprezentanti ai profesiilor libere, ai industriei si comertului, ofiteri... Acestia din urma aveau chiar un bal al lor, denumit mai tarziu Balul pompierilor, desi, dupa cum ne-a explicat maior Catalin Eftene de la Brigada de Pompieri Dealul Spirii, acest bal nu era al pompierilor, cat mai ales al ofiterilor: "O data cu iesirea de pe bancile Scolii Militare, tinerii ofiteri erau repartizati la unitati, iar comandantii organizau un bal la care invitau toate fetele ramase nemaritate. Un ofiter nu se putea casatori fara aprobarea comandantului, iar acesta trebuia sa o cunoasca pe viitoarea mireasa. Si mai ales sa vada daca are dota, o suma cat de mica pentru un trai decent". Celelalte baluri din timpul Carnavalului aveau un numar restrans de invitati. Pe invitatii erau precizate numele persoanei, ziua, ora si tinuta. Nu exista un protocol bine determinat privind locul de primire al oaspetilor (salile de primire); acest lucru era decis pentru fiecare ocazie in parte. Intrarea in apartamentele regale era strict interzisa.

ONORURI. In volumul intitulat "Amintiri", Zoe Camarasescu, fiica lui Zoe Bengescu, doamna de onoare a Reginei Elisabeta, descrie modul de desfasurare a balului propriu-zis. La ora 9 seara, invitatii incepeau sa soseasca la resedinta regala in cupeuri si trasuri. Ofiterii asteptau in capul scarii, pentru a introduce doamnele si domnisoarele in Sala Tronului, unde avea loc balul. De-a lungul unei arcade opuse intrarii se aflau mese incarcate cu preparate oferite de marii cofetari ai Bucurestiului si de bucatarii Palatului Regal. Lacheii, in livrea de gala, se aflau tot timpul la dispozitia oaspetilor. tinuta de gala era obligatorie. Guvernul si Corpul Diplomatic ocupau locul din apropierea estradei, unde se instala orchestra militara. Urma restul invitatilor, dupa importanta lor. La ora 10 seara isi facea aparitia atat cuplul regal, cat si cuplul princiar, anuntati de Maresalul Palatului, care batea de trei ori cu sabia in parchet. Doamnele faceau reverentele de rigoare, iar domnii se inclinau adanc.

IN LUME... Dansul incepea cu un cadril. Domnii isi invitau partenerele si luau pozitia de dans. Principesa Maria isi alegea ea insasi cavalerul din cadrul corpului diplomatic, trimitand un aghiotant drept emisar. Dupa ce intona inceputul dansului, orchestra facea o scurta pauza, dand timpul necesar dansatorilor sa se pregateasca, sa se aseze in ordinea cuvenita.

Regele Carol conversa cu invitatii, iar Regina Elisabeta primea defilarea de tinerelor fete care isi facea intrarea in lume. Perechea regala parasea prima sala de bal. Principii mostenitori mai ramaneau cateva ore, pentru a face onorurile serii. Nu o data, tanara principesa mostenitoare Maria s-a plans de receptiile impuse de regele Carol I, receptii la care erau invitate numai persoane in varsta, cu o moralitate impecabila.

Rochiile pentru baluri ale Printeselor erau din matase sau catifea, dantele deosebit de fine si trene lungi din brocart
Culoarea alba era mai mereu alegerea cea mai potrivita pentru o tanara fata la primul ei bal

FRUMUSETE. In oglinzile saloanelor, sub lumina sclipitoare a sumedeniei de lampi si lumanari, se reflectau siluete de femei si barbati. Rochii elegante de matase ori de catifea, cu dantele deosebit de fine si trene lungi din brocart, bijuterii din aur, diamante, precum si constelatii de pietre pretioase dadeau petrecerii o stralucire aparte, mai ales ca multe dintre femeile care le purtau erau de o deosebita frumusete.

Cadrilurile, valsurile si toate celelalte dansuri ale epocii faceau furori. Iata ce se spune in "Ceremonialulu Curtei Domnesti a Romaniei" de la 1876: "tinuta de rigore la Curtea Domnesca pentru ori-ce casu si in ori-ce occasiune (audiente, primiri, baluri si ori-ce alte solemnitati) este fracu, cravata si manusi albe (decoratiuni)."

Frumusetea portului nostru romanesc a fost remarcata datorita curajului unei femei - Regina Maria a Romaniei

PORT ROMANESC. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, datorita Principesei Maria portul traditional romanesc a devenit extrem de pretuit. Unele baluri din Inalta Societate cuprindeau nu de putine ori si obligativitatea purtarii costumului national. Astfel, la unul dintre balurile date de Regina Elisabeta, asistenta era imbracata complet in straie taranesti. Frumusetea portului nostru romanesc a fost remarcata si in pretentioasele saloane europene, unde, cu ocazia unui bal dat de Ministerul de Externe al Frantei, mai multe romance invitate acolo au imbracat costume populare romanesti, starnind admiratia si interesul intregii asistente.

"Gateala cu care dobandii insa cel mai mare succes erau rochia si lunga mantie de gala daruita de regina Carmen Sylva. Regina-poeta, inspirata de varsta mea frageda, de parul meu balai si de ochii mei albastri, hotarase ca trebuie sa faca din mine o adevarata domnita din basme. Asadar, poruncise o rochie si o manta regala cu trena de Curte, amandoua cusute pe de-a-ntregul cu ramuri de maces, cu mii de petale de trandafiri raspandite; pana si voalul ce purtam, sub o coroana dintr-un cerc de diamante, era presarat cu petale de trandafir salbatic. Aceata rochie, lucrata intr-una dintre scolile noastre romanesti, ma prindea bine si eram cat se poate de mandra de admiratia ce starneam" - Regina Maria a Romaniei

DISCRETIE SI DEVOTAMENT

Structura Curtii Regale a Romaniei semana cu a curtilor europene, dar spiritul timpului si personalitatea suveranului determina stilul protocolului sau. In timpul lui Carol I, protocolul era foarte strict, militaros, luand forme mai democratice in timpul Regelui Ferdinand. Carol al II-lea a adoptat un protocol plin de fast. Discretia si comportamentul retinut erau obligatorii pentru orice membru al personalului Curtii. Zoe Camarasescu scria despre mama sa: "Mama isi indeplinea misiunea cu o discretie perfecta, si nu-si depasea niciodata, prin sfaturi sau idei personale, sarcina ce-i revenise".

PUNCTUL DE ATRACTIE AL TUTUROR PRIVIRILOR

Martha Bibescu a fost una dintre cele mai admirate femei ale vremii ei. A starnit deci invidii si ranchiuni, mai ales feminine. La Palatul Cotroceni avea loc la fiecare inceput de an un bal oferit de printul mostenitor. Martha Bibescu va participa la primul bal al Curtii si va fi punctul de atractie al tuturor privirilor cand va dansa cotilionul cu printul mostenitor. Frumusetea ei o nelinistea pe printesa Maria, spre placerea rautacioasa a curtenilor, incantati sa incite gelozia celor doua femei. La acest bal, Martha Bibescu trebuia sa danseze cadrilul de onoare cu printul Ferdinand, iar printesa Maria un cotilion cu printul Carol de Hohenzollern, fratele lui Ferdinand. Printul, suferind de o migrena violenta, se declara incapabil sa danseze. George Bibescu doreste atunci sa o ia pe Martha si sa se intoarca la Bucuresti. Amandoi incearca sa se eschiveze, dar printul Stirbei, banuindu-le intentiile, le sta in drum spunandu-le: "O sa dati un exemplu penibil de grosolanie… O sa ne compromiteti pe toti in fata Curtii si a guvernului, care ne-a acordat o mare favoare".

FIICA DOAMNEI DE ONOARE

Inteligenta, sincera in limitele impuse de educatie, Zoe Camarasescu aminteste in "Amintirile" ei despre copilaria si adolescenta ei, marcate de saracie. Tatal disparea cu anii de acasa, sub pretextul unor afaceri, lasand pe umerii sotiei grijile casei si ale educatiei celor patru fete. Regina Elisabeta tinea mult la doamna ei de onoare si se ingrijea de fetele ei, le trimitea cadouri si le invita des la evenimentele curtii - baluri, auditii muzicale, parade, dineuri, primiri. Astfel, Zoe a frecventat Palatul Cotroceni si Pelesul, fiind partenera de joaca si petreceri cu printii Carol si Elisabeta.

Articol realizat cu sprijinul oferit de Alexandra Arnautu, Casa Majestatii Sale Regelui Mihai; Ceremonialul Curtii Regale a Romaniei incepand cu 1866; Fotografii din Arhiva Muzeului National Cotroceni
Citeşte mai multe despre:   maria ,   carol,   editie de colectie,   baluri

Serviciul de email marketing furnizat de