x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Hot vestit de buzunare

0
Autor: Adrian Majuru 13 Iun 2005 - 00:00
Hot vestit  de buzunare


Tacut, introvertit, ascuns, adesea cu un comportament care trada o maturizare fortata, dar perpetuu nereusita. Vagabondajul i-a dat un nume: "Tata Mosu'".

Tacut, introvertit, ascuns, adesea cu un comportament care trada o maturizare fortata, dar perpetuu nereusita. Vagabondajul i-a dat un nume: "Tata Mosu''".

Pe cand, sastisit de societatea romaneasca, Caragiale pleca intr-un exil definitiv in spatiul civilizat si ordonat al Berlinului, la periferia Bucurestilor, in imundele favelas care formau cartierul Veseliei, a vazut lumina zilei un destin, al carui traseu il vom urmari in randurile de fata. Periferia Bucurestilor era un hibrid care se zvarcolea intre sat si oras, o curiozitate endemica, unde, prin hazard, natura experimenta cele mai hidoase forme de supravietuire. Copiii faceau veritabile slalomuri printre anualele epidemii de variola, malarie, scarlatina, pelagra, asta daca nu se nasteau tuberculosi, sifilitici sau rahitici.

DEZASTRUL COPILARIEI. Ion Stefanescu s-a nascut intr-un astfel de mediu, pe care l-a definit mai tarziu ca pe un "dezastru afectiv". Certurile parintilor au fost dintotdeauna familiare modului de viata, iar pe la cinci ani, baiatul era "trecut din mana in mana", cu o iubire neimplinita fata de mama si o ura progresiva fata de tatal imoral. Dezorientarea afectiva a continuat cand tatal s-a recasatorit imediat dupa divort, furia adolescentului de-acum manifestandu-se atat de violent, incat tatal "nu a putut sa se salveze decat refugiindu-se intr-o curte vecina. "Nu stiu ce s-ar fi intamplat atunci", povesteste Tata Mosuâ', cu un fel de regret, care si acum (la 40 de ani - n.m.) se vede destul de clar ca ii apasa sufletul".

Curand, mama il va abandona si ea pentru un macelar din mahala; copilul de atunci l-a retinut in memorie pe tatal sau vitreg drept "bruta care varsa sange". Este momentul cand copilul, lasat in seama bunicilor si a maidanelor cu marametii sucari ai micilor furtisaguri, capata porecla de "Tata Mosuâ'". Desi fraged la varsta, era tacut, introvertit, ascuns, adesea cu un comportament care trada o maturizare fortata, dar perpetuu nereusita. Vagabondajul, viata de maidan ii vor dezvolta cu rapiditate "germenul revoltei sociale".

DE-A HOTII SI VARDISTII. Jocurile cu ceilalti mardeiasi de varsta "erau toate o scoala de pregatire profesionala delictuala". Jocul lui preferat era "de-a hotii si vardistii", astfel incat, atunci "cand facea pe vardistul, prindea in cel mai scurt timp hotii, cand facea pe hotul era imposibil sa fie prins de vardisti!". De fapt, toata copilaria sa, Tata Mosuâ' "si-a petrecut-o pe maidane, jucandu-se de-a hotii si vardistii, joc in care a dovedit chiar de la inceput o aptitudine innascuta, combinata mai tarziu cu o specializare de scoala superioara!". Desi a finalizat cu greu scoala primara si a fost dat apoi la Liceul Lazar, a trebuit sa abandoneze din motive pecuniare, cauzate de certurile violente dintre mama sa si macelar. Acesta a fost contextul cand intervine... Vlad "Dracul".

PRIMUL MENTOR. "Furam de ici, de colo, ne adunam mai multi si faceam furturi, dar dintre toti eu eram cel mai abil, cel mai indraznet, caci de multe ori, gratie inteligentei si iutelei mele, scapam cand eram urmarit", povesteste Tata Mosuâ'. Datorita acestor capacitati, sucarul mahalalei, poreclit Vlad "Dracul", il va lua alaturi si vor deveni parteneri in "afaceri". In paralel, Tata Mosuâ' lucra ca zugrav, dorea sa inceapa o viata noua candva, intr-un viitor pe care-l astepta sa se nasca. Pentru ca Tata Mosuâ' excela in banda, Vlad "Dracul", temandu-se ca locul sau va fi luat, il va compromite pe posibilul sau rival. Tata Mosuâ' cunoaste astfel pentru prima oara experienta inchisorii.

"CALAPOD" SALVATORUL. Inchis la numai 15 ani pentru 10 zile, Tata Mosuâ' s-a convins de faptul ca penitenciarul poate fi consumat precum "un loc de distractie, unde poti sa-ti faci noi prieteni". Furturile au continuat, cu mici pauze de revenire la "viata cinstita". In anul 1915 este denuntat insa de un membru al bandei si depus la Vacaresti. Avea 17 ani. Aici il cunoaste pe "Calapod", cu care evadeaza in timpul retragerii Armatei romane in Moldova. Pierduti in degringolada care cuprinsese intreaga societate romaneasca, Tata Mosuâ' si "Calapod" au dat prima "lovitura" la Episcopul Sofronie Vulpescu, "caruia i-au furat mitra episcopala, cruci, bijuterii si o suma de bani de aproximativ 15.000 lei, pe care au impartit-o frateste. El si-a ingropat o parte din bani impreuna cu mitra, pe care a demontat-o de pietrele scumpe".

SE FURA DE LA UN CAPAT LA ALTUL AL TARII
A reusit sa evadeze din majoritatea detentiilor, caci "nu toti prostii pot sa fure", spunea Tata Mosuâ'. Prins din nou abia in 1934, Tata Mosuâ' a fost supus unor analize sociologice si psihologice foarte minutios pregatite. In timpul cercetarilor si-a justificat modul de viata astfel: "Se fura in societatea de azi de la un capat pana la altul, iar hotii adevarati nu vin nici macar in vizita la puscarie, aici gasiti insa pe aceia care fura o gaina, o paine sau o funie de ceapa; ei sunt tapii ispasitori ai tuturor vinovatilor. Cat pagubesc eu societatea, intrucat furtul meu este o plaga sau o gangrena sociala, daca impins de foame trebuie sa smulg poseta unei artiste? Stiu prea bine ca victima mea nu traieste din meserie cinstita, aceasta mi-o confirma luxul pe care-l duce si briliantele pe care le poarta. Toti acei titanozaori, la care notiunea banului este extrem de vaga si pe care artista ii extorcheaza, traiesc pe socoteala societatii, sunt multi dintre acestia care n-au nici macar timpul necesar pentru a-si numara proviziile cu care ii infrupta colectivitatea". Recunoastem in cuvintele lui Tata Mosuâ' realitatea cotidiana pe care o traim.

 


O BIOGRAFIE NESINGULARA

Biografia lui Tata Mosuâ' nu este singulara, ea este multiplicata astazi de sute sau poate mii de destine anonime, care traiesc in familii macinate de saracie, lipsite de afectivitate, in timp ce societatea nu este capabila sa organizeze antidoturi sau alternative pentru napastuiti; societatea creeaza doar confuzie prin indiferenta legislatorilor si a factorilor decizionali, pentru care "gainarul" de la periferie poate fi oricand un "tap ispasitor" de care se poate scapa usor. Tata Mosuâ' a stiut-o inca din adolescenta, iar noi, astazi, ne confruntam cu aceasta periculoasa realitate sociala.

 

URMARIT SI INCHIS DE SIGURANTA

In 1918, lui Tata Mosuâ' si lui "Calapod" le-a cazut victima un functionar de la care au furat 40.000 lei. Si-au schimbat hainele in wagon-lits-ul acestuia, dar cand sa se strecoare prin transee, au fost prinsi de o patrula germana, care i-a dus la Focsani. Eliberati, au gasit refugiu la Iasi, de unde au revenit dupa razboi la Bucuresti. In wagon-lits, Tata Mosuâ' uitase actele. Urmarit de Siguranta, a fost prins din nou si inchis la Vacaresti in 1920. Intr-o seara, alaturi de alti detinuti care erau escortati de la Tribunal la Penitenciarul Vacaresti, Tata Mosuâ' a reusit sa evadeze. Au urmat spargeri ingenios construite: avea de-acum banda sa.

 

INTRE STAREA DE LIBERTATE SI DESELE TRADARI ALE AMICILOR

In banda lui Tata Mosuâ' se afla o adolescenta, care se angaja pe la diferiti comercianti. In cateva zile, banda afla tot ce se gasea de valoare in magazin, iar spargerea era ca sigura. Dormind intr-o noapte la mama sa, aceasta l-a denuntat, iar dimineata "s-a trezit cu toata politia la capul lui. A fost legat cu mainile la spate, i s-a confiscat revolverul", dar o prietena a reusit sa-i strecoare in buzunarul de la spate un sis, cu care, in drum spre Politie, si-a taiat sforile si, dupa ce a dat doi pumni celor doi sergenti, a luat-o la fuga. Acestia au tras si l-au ranit in spate. S-a prabusit la pamant si s-a facut mort. Agentii, constatand "decesul", l-au lasat in paza unei santinele si au plecat sa anunte sectia de Politie. Paznicul, stiind ca este mort, nu i-a acordat atentie. La un moment dat, Tata Mosuâ' a fugit si s-a ascuns intr-o rezerva de titei. Nu ar fi putut fi prins decat prin tradari ale concubinelor, ale unor rude sau ale rivalilor de banda.

 

IN TARA MULTE SE PETRECEAU...

Ce se intampla prin Romania anilor de "plina inflorire" a lui Tata Mosuâ'? Votul universal a fost introdus (1918), reforma radicala a fost aplicata (1921), noua Constitutie a fost adoptata - una dintre cele mai democratice de pe continent (1923). Toate acestea au pavat drumul pentru o dezvoltare economica rapida. Partidul Comunist Roman, fondat in 1921 si care avea un numar nesemnificativ de membri, a fost interzis in 1924. Mihai devine rege in 1927. Tot in 1927 este fondata, de Corneliu Zelea Codreanu, Garda de Fier, o miscare extremista a aripii nationaliste de dreapta.

Continuare: Si vagabond, si om de afaceri
Citeşte mai multe despre:   tata,   editie de colectie,   mosuâ,   tata mosuâ,   tata mosu

Serviciul de email marketing furnizat de