I-a facut celebri

In ceea ce priveste literatura care il are ca tinta pe Vlad Tepes trebuie sa facem distinctia intre scrierile istorice si cele de literatura propriu-zisa.

Intre cronicile care consemneaza faptele voievodului muntean, deosebit de importante sunt cele scrise de bizantinii contemporani lui: Laonic Chalcocondil, Ducas, Critobul din Imbros, Georgios Sphrantez sau Phrantez.

CRONICI. Nascut in 1423, Laonic este un izvor narativ de mare importanta documentara in ceea ce priveste expeditia de la 1462 a lui Mahomed al II-lea impotriva Tarii Romanesti. Stirile oficiale le-a impletit cu naratiunea si traditia orala, raspandita deja in Europa in legatura cu faptele domnului roman. Contemporan cu Tepes, bizantinul Ducas a scris si el despre voievodul valah in a sa "Istorie turco-bizantina" (1341-1462), folosind atat stirile culese de el direct de la Poarta, cat si izvoare folclorice. Critobul atinge si el biografia lui Vlad in lucrarea "Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467)". Mai sarac in elemente despre Dracula Voievod este Sphrantzes. In majoritatea scrierilor bizantine apare admiratia fata de actiunile lui Vlad Tepes, semn ca acestea aveau un ecou favorabil in randul popoarelor balcanice. Cronicarii turci care au scris despre Mahomed al II-lea au scris inevitabil si despre Vlad Tepes. In timp ce sultanul este numit "sahul cuceritor de tari", Tepes este "afurisitul voievod Dracula-oglu Kazakli".

Si pe pamant sarbesc apar numeroase cronici referitoare la domnitorul nostru, figura sa fiind aceea a unui viteaz, aparator al crestinilor fata de revarsarea pagana. La Venetia apare, intre 1498-1514, o editie a istoriei universale scrisa de Marc Antonius Cocius care il introduce pe voievod in randul marilor personalitati istorice. De altfel, umanistii italieni l-au pomenit destul de mult in cronicile lor pe Vlad. O data cu Scoala Ardeleana, profilul voievodului apare in istoriografia romaneasca in concordanta cu realitatea istorica. Scrie despre faptele sale Gheorghe Sincai, in "Hronica romanilor si a mai multor neamuri".

LITERATURA. Faima lui Dracula i-a inspirat si pe scriitorii de literatura. Ca o sinteza a povestirilor raspandite de sasi, apare poema lui Michael Beheim, "Despre un tiran cu numele Dracula voda din Tara Romaneasca" (1462). Inspirat de aceleasi povestiri, poetul german Fischaret scria, la 1573, in "Flohhatz": "Cu vin si paine sa ne cinstim se cere/ Si nu sa le profanam prin varsare de sange:/ Pentru ca ma gandeam la Dracula,/ Care printre morti se ospata". Victor Hugo, inspirat de lucrarea lui Dimitrie Cantemir "Istoria Imperiului Otoman", il va descrie pe Vlad Tepes in al sau "Sultan Mourad" (1743) ca fiind un boier valah care refuza sa-i plateasca tribut sultanului. Jules Verne alege Transilvania pentru romanul sau de anticipatie "Castelul din Carpati", in care este speculat mitul strigoiului. Bineinteles, Bram Stoker cu romanul sau "Dracula" va fi scriitorul care a castigat cea mai mare faima in urma exploatarii personajului Dracula. S-au facut ulterior filme si piese de teatru, toate pornind de la romanul lui Stoker, fiecare exagerand trasaturi pe care le-au transferat unui personaj care coincide cu cel istoric doar la nume.

AI NOSTRI. Literatii romani au fost si ei atrasi de personalitatea marelui domnitor, printre primii fiind Ion Budai-Deleanu. "Tiganiada" sa este prima scriere culta romaneasca in care apare figura lui Tepes. Epopeea evoca formarea unei osti compuse numai din tigani pentru a lupta contra turcilor, tigani pe care Vlad ii improprietareste si carora le da libertate. Tepes este descris cu admiratie pentru vitejia sa, curajul si intransigenta in a pedepsi hotia, tradarea, minciuna.

Pasoptistul Ion Catina scrie si el o piesa, "Vlad Tepes", iar Dimitrie Bolintineanu publica povestirea istorica "Vlad Tepes-Voda si Mircea cel Batran", precum si un volum de versuri reunite sub titlul "Legende istorice".

A.I. Lepedatu publica nuvelele de inspiratie istorica "Amor si razbunare" in care Voievodul Vlad Tepes cere mana fiicei boierului Stanciu cel Orb, prilej cu care descopera un complot si pedepseste vinovatii. Dar poate spiritul dreptatii absolute al lui Tepes ramane cel mai bine in memorie dupa citirea "Scrisorii III" a lui Mihai Eminescu: "Cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punand mana pe ei,/ Sa-i imparti in doua cete: in smintiti si in misei,/ Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,/ Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!". Asemanator, Alexandru Macedonski invoca si el, la 1882, virtutea dreptatii lui Vlad: "Tepes, Tepes, lasa-ti groapa/ Sa mai vii si printre noi!". Anton Pann reia si el povestea pedepsirii lenesilor si cersetorilor in "Povestea vorbii". Vasile Alecsandri descrie exagerat cruzimea voievodului in legenda "Vlad Tepes si stejarul", in timp ce Ioan Nenitescu il vede foarte favorabil in poezia "Vlad Tepes". Pentru Alexandru Vlahuta, voievodul este un exemplu pilduitor al iubirii de neam si de tara (piesa neterminata "Vlad Tepes"). Tudor Arghezi a potrivit cuvinte in poezia "Vlad Tepes" si a descris pedepsele lui Voda cel nemilostiv. Mihai Sorbul a scris tragi-comedia "Praznicul calicilor", iar Mihail Sadoveanu, in "Viata lui Stefan cel Mare", face si el portretul lui Vlad Tepes.

Si n-am epuizat trecerea in revista a celor care au scris inspirati de personalitatea Voievodului Vlad Tepes Dracula.

TATAL VAMPIRULUI DIN TRECATOAREA BARGAULUI Anul 1897 este inceputul gloriei lui Bram Stoker, intrucat atunci a publicat "Dracula". Un romancier care ar fi ramas poate mai putin cunoscut sau, in orice caz, nu atat de faimos fara acest roman. Irlandezul Bram (Abraham) Stoker (1847-1912) (foto) s-a nascut la Dublin si a avut o copilarie marcata de boala ca si de gandul ca ar putea muri timpuriu din cauza acesteia. Orientat de parinti spre studiul matematicii si ajuns pe bancile Colegiului Trinity din capitala irlandeza, Stoker a constatat ca nu este atras de matematica, ci mai de graba de arta dramatica. Aceasta si pentru ca a vizionat impreuna cu bunul sau prieten, George Bernard Shaw, o seama de spectacole de teatru. In 1879, Bram Stoker si-a descoperit o noua pasiune: studiul pentru vampirism si ocultism. Aceasta noua pasiune l-a impins sa se inscrie in societatea secreta Gloden Dawn, iar roadele legaturii cu membrii acestei societati s-au vazut in publicarea unor articole cu care a avut un oarecare succes. Apoi i-a incoltit ideea scrierii unui roman avand ca tema vampirismul. Povestirile germane despre Vlad Tepes l-au inspirat in acest sens prin cruzimea descrisa acolo. S-a "documentat" apoi din cartea "Tinutul de dincolo de padure" al Emilyei Laszowska-Gerard si din romanul "Castelul din Carpati" al lui Jules Verne. N-a fost niciodata in Transilvania sau in Tara Romaneasca. Cum s-a putut face legatura dintre personajul Dracula, un conte secui din Transilvania, si Vlad Tepes, domn roman? Dracula cel crud devine un monstru, un personaj mitologic deja, un vampir care nu mai are de-a face cu adevaratul Dracula, voievodul. De altfel, cine citeste romanul cu atentie poate vedea ca insusi autorul isi pune personajul principal sa marturiseasca inrudirea cu domnitorul roman: "Cine a fost, daca nu unul din neamul meu, voievodul care a traversat Dunarea si i-a batut pe turci pe chiar pamantul lor?".

INTRE MIT SI ADEVAR "Daca Bram Stoker, prin romanul sau «Dracula», a pus in evidenta imaginea nefavorabila a domnitorului roman, este randul unor istorici romani si straini, din generatia anilor ’70, de a arata ca Dracula si Vlad Tepes sunt unul si acelasi personaj, dar priviti din unghiuri diferite", este de parere istoricul Ionel Zanescu. El numeste aici lucrarea de exceptie "In cautarea lui Dracula", scrisa de Raymond T. Mc Nally si Radu Florescu. Lucrarea, tradusa in sase limbi, face o delimitare neta intre mit si istorie. IN ROMANIA APARE UN NOU ROMAN DESPRE DOMNITOR Cel mai recent roman inspirat de personajul Dracula va fi gasit in librarii de la 25 martie. Este vorba despre "Colectionarul de istorie", de Elizabeth Kostova, roman care va aparea la Editura Rao. Povestea este urmatoarea: intr-o noapte, scotocind prin biblioteca tatalui ei, o tanara de 16 ani face o descoperire stranie: un plic cu scrisori ingalbenite de vreme, in care un profesor de istorie impartaseste "nefericitului sau succesor" incredibila sa experienta a raului. Iar alaturi, o carte bizara, cu paginile complet albe, mai putin in mijloc, unde apare imaginea unui dragon insotita de cuvantul "Drakulya". Cartea este cheia unui mister, a unei obsesii care a dus la moartea multor oameni. Generatii intregi de istorici si-au riscat reputatia si viata in incercarea de a dezlega aceasta enigma. Este randul tinerei de a continua cercetarile, intr-o calatorie de la Amsterdam la Paris, la Istanbul, apoi langa Bucuresti, la Manastirea Snagov, in Ungaria si Bulgaria. Actiunea incepe in 1970, dar cititorii sunt purtati treptat in trecut, in cautarea mormantului lui Vlad Tepes. Autoarea a lucrat 10 ani la acest roman, in care a reusit sa imbine cu talent fictiunea cu istoria, in incercarea sa de a reconstitui personajul istoric Vlad Tepes. ALTE PIESE SI ROMANE Dintre scrierile literare romanesti care sunt inspirate de figura lui Vlad Tepes nu poate lipsi piesa de teatru "A treia teapa", scrisa de Marin Sorescu. Alti autori romani: Dan Tarchila, Corneliu Leu, Virginia Rogoz, Mircea Lerian, care si-au propus sa scoata in relief personalitatea acestui voievod deosebit al romanilor.