x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Idealul fratilor Golesti

0
Autor: Mira Balan 05 Dec 2005 - 00:00
Idealul fratilor Golesti


URMASII LUI DINICU
Prinsi in iuresul revolutiei pasoptiste, fiii lui Dinicu Golescu, cunoscuti sub numele de fratii Golesti, au ajuns sa vanda aproape toate proprietatile, de dragul cauzei romanilor. Despre ei se stie ca au participat, alaturi de marea boierime a Tarii Romanesti, la Revolutia de la 1848. Ce fel de oameni au fost, cum au fost vazuti ei de familie si de cei apropiati se poate afla mai ales din corespondenta pe care au lasat-o in urma lor.

Banul Radu Golescu a fost o figura aparte pentru acest neam. El a stiut sa faca bani, dar a fost si un om cu deschidere spre carte, motiv pentru care si-a crescut baietii in dragoste pentru invatatura si oferindu-le o educatie aleasa. Nici unul dintre urmasii banului Radu nu a mostenit de la acesta simtul afacerilor. In schimb, au descoperit rostul scolilor, "intaia castigare a luminei", baza evolutiei oricarui popor. Fiii lui, in special Dinicu si Iordache Golescu, si-au dedicat aproape intreaga energie pentru dezvoltarea invatamantului romanesc. Ei au infiintat scoli, reviste, au scris carti, pentru "luminarea" acestui popor. Traind in cu totul alte imprejurari istorice, urmasii lor, oameni scoliti in Occident si educati de parintii lor in spirit iluminist, au luptat o viata intreaga in folosul tarii.

Se spune ca Nicolae a fost cel mai iubit de mama lui, deoarece era mereu vesel, dornic de petreceri; in haina militara, era un adevarat Don Juan

STEFAN SI NICOLAE. Ei au copilarit impreuna cu ambii parinti, care, mai tarziu, au trait separat. Au studiat limba greaca, putina franceza, istorie si geografie. Stefan era "serios, filozof", cu toate gandurile indreptate "spre nefericita-i patrie". Toti cei care l-au cunoscut spuneau numai vorbe frumoase despre el, fiind foarte respectat. Varul sau, Alexandru Arapila, nu a avut curajul sa-l tutuiasca decat foarte tarziu, iar Ion C. Bratianu niciodata. "Toti te stiu om linistit, serios, cu judecata, prietenul libertatii, indragostitul tarii tale", l-a descris fratele lui Alexandru. In schimb, tanarul Nicolae era mereu vesel, oarecum usuratic. El a imbracat haina militara avand astfel bune ocazii, si profitand desigur de acestea, de a cuceri usor inimi de femei. Zinca, mama lui, l-a iubit si rasfatat mult, fiindca privindu-l pe el isi vedea probabil propria tinerete. El a avut cele mai inalte functii in stat.

RADU. A fost "mai sters decat fratii sai mai varstnici, dar cu acelasi fond sufletesc cinstit si drept". El a fost cel mai devotat familiei, ingrijindu-i cu dragoste si multa daruire pe toti. Avea o fire deschisa si vesela, poreclit de familie "Pupu", "Piupiu" sau "Rodolphina". Alexandru, cel care a lasat descrieri cam despre toti fratii lui, spunea despre Radu: "Desi greoi si otova, are cap frumos, par negru, ochi negri, sprancene negre, obraz roz-spalacit. Acest contrast e ceva placut, ba infatisarea lui are si ceva surazator si bland. Hai sa spunem ca luat in totul are cap frumos, melancolic sau daca vrei cap italian. Asa ca poate sa aiba o sotie frumoasa, dar il sfatuiesc sa nu si-o aleaga foarte scunda; daca vrea ca deformitatile-i sa sara mai putin in ochi".

ALEXANDRU ALBU. Papa Golescu, asa cum il numeau apropiatii, era iubit de toate nepoatele si nepotii, el fiind cel care ii incanta cu povesti si isi umplea mereu buzunarele cu ceva bun, unde cei mici aveau deplina libertate sa scotoceasca. Desi a fost animat de idealurile pasoptistilor, Alexandru nu a avut un rol prea mare in revolutia de la 1848 si nici nu a detinut functii politice. De profesie inginer, el a reusit, dupa luni intregi de munca, sa scoata la suprafata, "din intunericul pamantului", apele tamaduitoare de la Caciulata. Inzestrat cu multe calitati, Alexandru era un maestru al epistolelor. Iata cum visa sa fie sotia lui: "Vreau ca ea sa aiba virtutile unei bune elvetiene si in plus sa fie pasionata ca o italianca. Mai vreau ca sa cante la pian, in clipe cand voi fi sentimental si atunci imi va trebui muzica si un prieten sau o prietena alaturi. Trebuie sa fie placuta la chip si la trup. Nu tin la avere".

REVOLUTIONARII. Fiii lui Dinicu Golescu, Stefan, Nicolae, Radu, Alexandru Albu, cunoscuti sub numele de fratii Golesti, impreuna cu varul lor Alexandru Arapila, au participat cu tot sufletul la revolutia de la 1848. In 1825, Iordache i-a trimis pe fiii lui mai mari la studii in capitala Frantei, din dorinta de a face din ei oameni educati, in spiritul libertatii promovat de revolutia franceza de la 1789. Baietii lui Dinicu au studiat la München, Geneva si Paris. Intorsi in tara, dupa terminarea studiilor, Stefan si Nicolae au intrat in armata. Ramas la Paris, Alexandru Albu incepe sa se arate tot mai indignat de nedreptatile sociale din tara lui. "Prefer de o mie de ori mai degraba sa va vad in lipsuri, dar sensibili la raul altora, decit sa va vad avuti, dar insensibili", scria Alexandru fratilor sai. Sensibil la starea mizerabila a taranilor, este convins de necesitatea imbunatatirii situatiei acestora. Intors in tara din dorinta de a schimba lucrurile, este trist si indurerat cand vede ca sunt putini oameni cu inima, plini de sentimente patriotice, insa multi lasi si intriganti. Declansarea revolutiei a fost primita in tara cu mult entuziasm. Timp de trei luni, cat a durat revolutia din Tara Romaneasca, Golestii au fost mereu la datorie, cum scria Anastasie Iordache in "Golestii - locul si rolul lor in istoria Romaniei". Initiatorii revolutiei nu s-au gandit la infrangere, dar, dupa cum scria Alexandru Albu Golescu, "trebuia sa se demonstreze lumii ca exista vitalitate in poporul roman".

SCRISORILE. Aflati in strainatate, fiii lui Dinicu au tinut legatura cu mama lor prin corespondenta. Toate scrisorile sunt scrise in limba franceza. In repetate randuri, ei ii cereau mamei lor bani pentru sustinerea cauzei. Practic, nu exista scrisoare semnata de Zoe prin care sa nu fie pomenita si problema financiara, pe atunci cea mai grava chestiune cu care se confrunta familia. Ea a vandut Hanul Rosu din Bucuresti. Departe de tara, ei cereau sa se vanda toata averea mobila a familiei. Mama lor a incercat sa se descurce singura, le-a trimis bani de fiecare data, insa a avut abilitatea sa pastreze ceva din banii si bunurile familiei.

APUSUL UNEI GENERATII

In curtea din fata conacului boieresc se pot vedea portretele celor mai reprezentativi din neamul Golestilor; in parcul cu arbori ornamentali a fost inmormantat Alexandru Albu, acela fiind locul lui preferat
Fratii Golescu au ajuns oameni scoliti, asa cum a dorit tatal lor. Nici unul nu s-a casatorit si nu a avut copii. Dintre ei, Alexandru Albu a fost cel care a incetat primul din viata in 1873. A fost cel mai tanar, dar si cel mai fragil.

Dupa un an, a murit Stefan, iar in 1877 si-a incheiat socotelile cu viata si Nicolae. Mama fratilor Golesti a murit la 87 de ani. Ultimul ramas in viata a fost Radu. Nepoata lui Dinicu, Ana, s-a casatorit cu doctorul Carol Davila. Au avut patru copii, cel mai cunoscut fiind Alexandru, autorul piesei "Vlaicu Voda".

ALBU, DESPRE VIETILE BOGATASILOR DIN BUCURESTI

"Oras unde sensualismul, imoralitatea, viciul si egoismul, toate fructe ale ignorantei, sint principalele mobiluri care insotesc lunga viata a onorabililor si foarte nobililor nostri boieri si, prin urmare, a cinstitilor si prea respectabililor nostri ciocoi. Si, intr-adevar, cind trebuie sa locuiesti o tara, unde 99% din locuitori traiesc in mizerie si in ignoranta pentru a procura unul al o sutalea placeri frivole si un lux barbar, atunci, zic eu, trebuie sa taci si sa suferi si este o fericire ca sa ai in acest caz citiva prieteni cu care sa poti plinge in tacere nenorocirile patriei. Intr-adevar, daca omul sensibil n-ar avea viitorul si speranta pentru el, ce ar fi el pe acest astru daca nu cea mai nenorocita dintre toate creaturile? Speranta vine pentru a alina durerile si a-i permite de a vedea in viitor, in acel viitor surizator, unde omul nu va mai fi sclavul omului si unde o natiune intreaga nu va mai fi sacrificata ambitiei citorva renegati. Eu am parcurs diferite tari si in nici o parte n-am vazut robi; dimpotriva, locuitorii acestor tari mi-au spus, in timpul intregii mele tinereti, ca oamenii, oricare ar fi culoarea lor si rangurile parintilor lor, se nasc liberi."

TOTUL PENTRU PATRIE

"Daca prin inima apartinem familiei si mai ales bunei si iubitoarei noastre mame, tot prin inima apartinem patriei noastre Romaniei, aceasta mama iubitoare a noastra a tuturor; ea este mult mai in suferinta si mult mai nenorocita si cat pe aci sa fie smulsa dragostei noastre. Inima noastra, prin tot ce are ea mai duios, iubitor, omenesc, zboara spre inima mamei noastre. Prin tot ce are ideal si, as spune, supraomenesc, revine de drept patriei noastre", scria Alexandru Albu Golescu.

Multumiri dnei Cristina Botoghina, de la Complexul Muzeal "Golesti", pentru informatiile oferite
Documentarea a fost facuta din: "Boierii Golesti", George Fotino; "Familii boieresti romane", Octav Lecca; "Golestii - locul si rolul lor in istoria Romaniei", Anastasie Iordache; "Pe urmele Golestilor", Anastasie Iordache
Citeşte mai multe despre:   tara,   alex,   dinicu,   albu,   editie de colectie,   golesti,   golescu

Serviciul de email marketing furnizat de