x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Iile, in voga

0
03 Apr 2005 - 00:00

STILUL ANILOR ’60 - ’70
A fost indrumat de o mare personalitate artistica, Constantin Piliuta, un mare desenator si colorist. Designer la Apaca, dl Sergiu Boeangiu ne-a vorbit despre moda anilor nebuni ai folkului.



  • de LORETA POPA

  • Anda Calugareanu isi purta cu mandrie iile romanesti, pe care le iubea ca si pe muzica
    A copilarit in Botosani, si la 18 ani a vazut primul televizor, un Rubin de provenienta ruseasca. A prins perioada hippie din plin. "Ne uitam cu jind, admiratie, chiar cu invidie dincolo de Cortina de Fier, spre tot ce se intampla in Occident, in special in State, pentru ca acolo au luat fiinta toate acele curente, hippie, folk.

    LIBERTATE. Desi aveam restrictii si eram monitorizati, am avut o perioada de libertate, Ceausescu inca nu facuse vizita in China. Tineri fiind, citeam foarte mult, nu aveam cum sa ne umplem altfel viata, nu existau prea multe locuri de distractie. Acea perioada a fost una de fronda, de revolta, trebuie sa tinem cont ca era razboiul din Vietnam, pe care americanul de rand il percepea ca inutil.

    DRAGOSTE. Aparuse sloganul hippie «Make love, not war». Apoi era emblema acelei perioade, un fel de «y» intors inscris intr-un cerc care simboliza pacea. Se dadeau concerte in aer liber pentru tineri imbracati nonconformist, care nu tineau cont de moda. Se adoptase un stil rigid, barbatesc, chiar pentru femei, taioarele de la Chanel, apoi era moda clopot. Or, ei au respins pur si simplu liniile foarte sobre ale modei timpului si au venit cu o explozie de flori, de panglici. Cuvintele de ordine erau muzica, bautura, droguri si amor fara prejudecati.

    COPII DIN FLORI. Nomazii aceia, hippie, de unde se inspirau ei? Pentru ca duceau o viata de nomazi, se inspirau din moda gipsy. Rochiile erau ample, suprapuse, inflorate, cu petice. Camasoaiele purtate de femei usurau alaptarea pruncilor, dar si purtarea lor in brate. Se nasteau copii ai caror tati nu se cunosteau. Traiau intr-un dolce far niente, nu-i interesa ziua de maine, iar aceasta nepasare le-o dadeau tocmai alcoolul, drogurile, muzica. Atunci s-au purtat doua tipuri de evazeuri: de sus si din genunchi. Chiar cu taietura deasupra genunchiului, ajungeau la 30 de cm x 2, ca si circumferinta, 70 cm."

    Domnul Florin Silviu Ursulescu ne-a declarat si el despre moda anilor ’60-’70: "Incercam prin vestimentatie sa ne apropiem de ceea ce se purta «afara». Studentii cu plete erau iertati de multe ori daca erau prinsi pe strada de activisti, insa celor mai putin norocosi li se anula buletinul cu doua dungi rosii si nu li se mai elibera altul pana nu se tundeau. Studentii faceau rost de legitimatii de la Buftea sau Sahiafilm si spuneau ca filmeaza la un film istoric. Urma camasa inflorata, cu gulere lungi, ascutite, cambrata, cu maneci evazate, facute de anumiti croitori din materiale cu flori mici. Pantalonii erau si ei evazati, cu talie joasa, cu centuri late si catarame mari, care erau facuti numai de cateva nuclee in tot Bucurestiul, unde erau croitori de specialitate. Cred ca maximum era de 30 de cm. la pantalonii evazati. Era la moda pantalonul din material reiat mic, un insemn al epocii. Ghetele cu talpa groasa si iarna, si vara. Se mai purtau si bratari din piele, naturiste, care au inceput ulterior sa patrunda la Fondul Plastic, loc foarte cautat de toti cei care voiau lucruri considerate exotice. O parte din aceste haine erau fie aduse, ca si discurile, de pilotii Tarom, fie de soferii de TIR, si de invazia de italieni veniti la noi pe Litoral. Ei aduceau pentru vanzare multe obiecte de vestimentatie."

    MODA DECADENTA

    Adrian Ivanitchi spune ca n-a pus niciodata pret pe haine si in ultimii 40 de ani s-a imbracat la fel, blugi, tricouri, veste etc. "Nici «look-ul» nu e altul decat in tinerete, desigur cu «adausurile varstei». In anii ’60, in «Scanteia Tineretului», a aparut seria articolelor intitulate «Problema dangarezilor» (denumirea damboviteana pentru «blue jeans» si «white jeans»), din care reiesea cat de nociv e sa copiem o moda decadenta din Occident, mai ales ca acei pantaloni sunt urati, incomozi si folosesc doar la muncile mizere de acolo. Dupa 1970 n-am mai avut probleme, fiindca am trait mai mult la Sighisoara." (Cristina Ologeanu)

    ARSURA

    Trupul meu intreg e o lumanare / Dar eu sunt flacara intr-un cer straveziu / Ca pasarile mort voi cantari mai greu decat viu.

    R: Ochiul arzand se hraneste din ceara / Si face un strop de roua fierbinte / Odata am stiut sa zbor, odata / Dovada n-am dar imi aduc aminte.

    Trupul meu intreg e o lumanare / Dupa ce se va fi stins toata in tarana / Si flacara se va topi-n albastru / Veti mai simti o arsura pe mana. /

    muzica: Adrian Ivanitchi versuri: Adrian Popescu

    O ANUME DECENTA

    Ca sa existe o moda, trebuie sa o accepte ceilalti, consumatorii, afirma Mircea Bodolan. "Degeaba folkistii au o anume consecventa in a se imbraca, a se pieptana, a se machia, a-si alege femeile, lenjeria intima si bautura, atat timp cat acestea nu sunt acceptate de catre publicul consumator. Cum sa faci moda in moda? Cum sa o imparti pe caprarii: asta e moda folkistilor, aia e a rockerilor, asta a pescarilor, aia a calaretilor? Greu de spus. Folkistii au excelat intr-o anume decenta, printr-un echilibru desavarsit - acesta este si apanajul folkistilor. Folkistii stapanesc estetica." (C. O.)
    Citeşte mai multe despre:   moda,   editie de colectie

    Serviciul de email marketing furnizat de