x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

In cautarea lui Istrati

0
Autor: Paula Mihailov 15 Aug 2005 - 00:00
In cautarea lui Istrati


Emigrat in Franta din vara lui 1989, face jurnalism, reusind sa ramana o prezenta activa a criticii si istoriei literare romanesti.

CRITICUL MIRCEA IORGULESCU
Emigrat in Franta din vara lui 1989, face jurnalism, reusind sa ramana o prezenta activa a criticii si istoriei literare romanesti. Panait Istrati este scriitorul roman cel mai tradus in lume. S-a lansat in limba franceza si a trait multa vreme in Franta, unde a gasit libertatea sub semnul careia se afla viata si opera sa. Pe urmele lui Istrati, in calitate de critic si istoric literar, dar si de emigrant roman la Paris, se afla Mircea Iorgulescu.

INTERESUL PENTRU ISTRATI. La intrebarea ce anume i-a starnit interesul pentru Istrati, astfel incat sa-i consacre o atat de indelungata perioada de cercetare, Mircea Iorgulescu ne-a raspuns: "Il citisem pe Istrati pe cand eram student, pe la 19-20 de ani, si nu-mi placuse. Am avut, doua decenii mai tarziu, sentimentul unei revelatii. Iar azi, ei bine, astazi Panait Istrati mi se pare una dintre cele mai extraordinare figuri culturale romanesti din secolul al XX-lea. In Panteonul meu, Panteon de uz personal, il pun alaturi de Brancusi si de Eug"ne Ionesco. Iar viata lui este uluitoare. Bastard, autodidact, n-avea decat patru clase primare!, haimana, sindicalist si socialist inainte de primul razboi mondial, simpatizant al revolutiei bolsevice, dezamagit pana la a fi distrus launtric de rezultatele ei, om devorat de pasiuni, numai biografia lui, sa-i zicem sentimentala, cu trei neveste oficiale si o droaie de amante, e sau poate fi subiect de multe romane si filme, devenit scriitor abia in momentul in care, dupa ani de esecuri si inhibitii, de incercari ratate, renunta la limba materna si la publicul tarii lui, apucandu-se sa scrie intr-o alta limba si pentru un alt public, dar scriind exclusiv despre romani si Romania, inventand si inventandu-si o proprie Romanie, cum sa nu fii fascinat!".

BIOGRAFIE. Viata interlocutorului nostru, fascinat de Istrati, pare, de asemenea, una plina de aventura. "Eu sunt nascut intr-o familie de podgoreni - ne marturiseste - , de oameni care munceau pamantul, intr-un catun de pe niste dealuri unde nu existau lumina electrica, apa curenta, telefon, drumuri asfaltate. De la 14 ani, cu exceptia vacantelor de vara, traisem singur, pe cont propriu. Veneam in studentie la Bucuresti din provincie, n-aveam nici gust, nici timp de pierdut cu mondenitati. Si nici bani. Stateam la BCU, nu ma duceam la «ceaiuri», asa se zicea pe vremea aia la ceea ce se cheama azi «party-uri»". L-au remarcat insa, in examene, cativa dintre profesorii sai. "Voiam sa fac gazetarie - isi aminteste - ca sa am din ce trai. Si voiam sa scriu carti de istorie literara, dar nu ca sa ma afirm, impun etc., nu, pentru mine, de placere." A ajuns, nu lesne, ziarist la un cotidian. Din 1971 a trecut la Romania literara, unde a fost redactor pana la plecarea din Romania.

PERIPLU EUROPEAN. De ce-a "ramas"? - intreb. "Nu am premeditat nimic, mi se raspunde. In acel curios si confuz an 1989, ma refer la situatia Europei de Est, mi s-a dat, vara, un pasaport turistic. In primavara mi se refuzase participarea la un colocviu. N-am fost o exceptie. Dar n-am suferit nici o clipa, dimpotriva, momentul cand m-am hotarat a fost de o fericire fara seaman: scapam, ma eliberam." A continuat si dupa emigrare sa faca aceleasi munci - jurnalism, critica si istorie literara. Jurnalism la Radio France Internationale (unde lucreaza si in prezent), la biroul din Paris al postului "Europa Libera", apoi la München si Praga in cadrul aceluiasi post. Iar articolele si cartile publicate ii indica prezenta constanta in spatiul romanesc.

"Nu aveam rude la Paris, nu aveam nimic, am ramas, cum se zice, in strada. Chiar am luat-o de la zero. Stiu ca exista o bogata literatura despre sfasierile, deprimarile, groaznicele suferinte ale rupturii etc. Pentru mine a fost o fericire, nu un chin"

"Daca si-ar fi scris in romaneste opera scrisa in franceza, nu avea nici o sansa in Romania, absolut nici una... De altfel, Istrati este unul dintre foarte putinii scriitori «libertari» romani, si literatura, dar si biografia lui te obliga, cred, sa remarci cat de precara este in literatura romana figura omului revoltat, cat de anemica este aspiratia spre libertate..."

"Istrati continua sa fie cel mai tradus scriitor roman in lume. Opera lui exista in peste 30 de limbi. Sunt tari, ca Turcia, unde figureaza printre cei mai faimosi autori straini"
Citeşte mai multe despre:   istrati,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de