x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Inginerul

0
Autor: Mihaela Biliovschi 03 Iul 2006 - 00:00
Inginerul


GENIU
O fi Romania tara mica, modesta si cam saraca. Insa Romania noastra are teren fertil nu doar in agricultura. Ci mai ales pentru genii.

Perioada comunista i-a incatusat in lanturile anonimatului. Au scapat norocosii. Foarte norocosii. Adrian Bejan se considera unul dintre ei. Din tara sa adoptiva, SUA, Adrian Bejan a demonstrat ca a fi roman e lucru mare. Caracterul sau si educatia de acasa l-au propulsat intre primii 100 cei mai citati ingineri ai lumii din toate domeniile. Adrian Bejan este un alt nume de roman care face istorie. Romanul aflat printre primii 100 cei mai citati ingineri ai lumii. El a propus un principiu absolut nou de a privi lumea. Un principiu vechi de cand lumea. Teoria Constructala.

DESPRE CE ESTE VORBA. E posedat de curiozitate. E omul care numara dintii unui peste. L-au interesat enigmele naturii, a cautat sa studieze comportamentul animalelor. Intr-o zi a avut o idee. I-a venit in minte "uite-asa!" - arata pocnind din degete. "Din gand si din creion. Ne-am invatat cu calculatorul. Care iti da o avalansa de rezultate si nu vezi padurea de copaci. De unde vin faptele!", imi explica. Ideea, "Teoria Constructala", descrie un mod ierarhic de gandire care explica organizarea, complexitatea si diversitatea din natura, inginerie, management. Se defineste asa: "Pentru ca un sistem deschis (cu curgere), de dimensiuni finite, sa persiste in timp (sa supravietuiasca), el trebuie sa evolueze, astfel incat sa asigure acces din ce in ce mai usor curentilor care-l strabat". Intrebarea urmatoare a fost "cum?". "Viitorul apartine Vascularizarii", spune privind exclamativ cu ochii ca pruna. Curgerea se produce conform unei harti. Un plan, o arhitectura. Vascularizare. El a numit-o "arbore", cea mai recenta si complicata forma geometrica dedusa dintr-un principiu. "Arborele este calea optima de a conecta o zona de un punct", adauga. Ai redescoperit copacul, ii spun. "Am dedus copacul. L-am vazut in desenul meu. Eu nu sunt pictor, stii?" Stiu, mai ales dupa ce-i vad casca de inginer tronand vraful de hartii din spatele lui. "Viitorul Umanitatii nu depinde de petrol, ci mai ales de apa. Sa stii cum s-o obtii, s-o folosesti in mod practic, s-o reciclezi. Daca stii principiul, poti taia ca prin branza."

IMPERFECTIUNE. Numarul utilitatilor Teoriei este imens. "Daca stii principiul, atunci mintea - fara sa copieze absolut nimic - construieste harta. Inainte sa adormi, gandeste-te la cea mai buna metoda pentru ca o curgere sa aiba loc de la un punct la altul. Apoi compara solutia ta cu realitatea. Stii ce spui? E chiar asa! E arbore!" Perfectiunea, in opinia lui, se traduce prin optimizarea imperfectiunii. "Carnot vorbeste despre Ideal ca despre cunoasterea perfectiunii. In Teoria Constructala, ea nu exista. Vom fi imperfecti pentru totdeauna. Cum optimizezi imperfectiunea? Prin configuratie, harta. Designul naturii." Apoi, Adrian imi vorbeste de importanta libertatii in gandire: "Freedom is good for design". Industria cunoasterii e ca bazinul raului.

Teoria Constructala nu schimba nimic din legile fizicii. Este doar un fenomen neinterogat pana astazi. Oamenii l-au luat ca pe o evidenta. "La fel ca si gravitatia, pana cand Galileo Galilei s-a decis s-o prezica. Dormim mai bine stiind Teoria Constructala. Asta e stiinta."

Bejan a obtinut si cateva proiecte importante, de unul singur, fara colegi. Doua dintre ele sunt pentru Air Force, "pentru ca ei sunt destepti si gandesc cu 20 de ani inaintea celorlalti. Mi-au cerut sa ignor trecutul. Sa incep de la zero. Teoria Constructala spune ca la inceputuri nu a existat configuratia. Asta iti da libertatea sa evoluezi. Incepi de la zero, fara tipar".

Peretii biroului sau sunt burdusiti cu proiecte

MISIUNE. Succesul lui Adrian Bejan se datoreaza si misiunii pe care si-a impus-o: sa fie fericit. Sa mearga prin viata cu ochii deschisi. E convins ca sangele de roman ce-i strabate "arborele" circulator are o contributie majora in formarea caracterului. Aduna in juru-i, la fel ca si parintii sai odinioara, doar oameni care respecta libertatea. Iti lasa impresia ca libertineaza intr-o nesfarsita era a boemiei, dar inginerul nostru munceste enorm. Zi si noapte. Marturie stau cele 22 de carti, prima publicata in 1982, si peste 500 de lucrari. Tratatul sau de Termodinamica Avansata a devenit manual de studiu in universitati din 1988. "Ideile sunt carti. Horatiu spune: Exegi monumentum aere perennius - am construit un monument mai durabil decat bronzul. Asta e puterea unei idei." Peretii biroului sau sunt imbracati in diplome. Un birou mic, tipic profesoricesc, cu zeci de rafturi burdusite de hartii. 14 titluri de Doctor Honoris Causa, numeroase altele din Africa de Sud, unde a facut acte caritabile, altele doua acordate de Societatea Americana de Inginerie Mecanica, in colaborare cu Asociatia Inginerilor Chimisti. In 2005 a fost recunoscut oficial si de Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, care l-a distins cu premiul anului pentru cartea "Forma si Structura de la Inginerie la Natura", Edit. Academiei 2005. Printre toate aceste diplome, undeva din spatele laptopului, priveste cu coada ochiului tabloul tatalui sau. Il pretuieste mai mult decat pe toate diplomele impreuna.

Realizarile lui Bejan de pana acum reprezinta doar temelia a ceea ce va urma. Ideea sa va ajunge pe masa Guvernului SUA pentru a i se gasi aplicabilitate in domenii de interes national. Acesta este urmatorul nivel la care aspira profesorul. Sansele de reusita sunt mari, pentru ca Bejan are tot ce-i trebuie: inteligenta, perseverenta, pasiune si noroc "de la minus infinit la plus infinit". "Stagiul poetic al muncii mele s-a terminat. Acum trebuie sa pun in practica rezultatele. Vezi, sunt furios! Vreau sa demonstrez colegilor mei ca nu mi-am irosit timpul in vreme ce imbatranesc ca profesor in Duke." Adrian Bejan e "Apostolul" Teoriei Constructale. Francezii l-au ascultat si inteles primii. I-au denumit teoria "care descrie inteligenta naturii". Incet, sfioasa, cu frica de necunoscutul evident, lumea va cunoaste minunea descoperita de profesorul nascut roman. Bejan este, deja, unul dintre cei 100 cei mai citati cercetatori ai lumii. Noi, romanii, il intelegem mai greu din noianul de preocupari cotidiene si de integrare. Adrian insa nu ne-a uitat nici o clipa. Tot timpul a fost si este roman. E mandru de asta. Iesim, dupa trei ore de discutii, din biroul sau mic. Inainte sa incuie usa isi aminteste: "Sa deschid geamul, ca ma intorc la noapte sa lucrez".

PORTRET. Istoria lui Bejan, profesor de inginerie mecanica la Duke, a inceput sa prinda contur in 1968. Student olimpic la Politehnica Galati si in Lotul de Tineret al Nationalei la Baschet, pleaca cu bursa in 1969 la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Intre timp, Romania intra sub talpa dictaturii comuniste, iar Bejan hotaraste sa ramana in SUA. Pentru libertatea lui au platit greu parintii, mereu hartuiti de Securitate. Provenind dintr-o familie educata, Bejan a inceput drumul vietii cu ochii deschisi, multa munca, disciplina si noroc cu carul. Casa parintilor sai era adapost pentru lumea intelectuala din Galati. Pe atunci, cand nici nu atingea inaltimea mesei cu barbia, Adrian a stiu ce vrea sa fie in viata. "Profesor universitar, pentru mine, insemna lumea. Cand se spunea «profesor» la noi in casa era ca si cum vorbeai de Papa", isi aminteste astazi cu ochii pierduti in amintiri dulci-amare. Performanta la care a ajuns l-a costat nopti si zile de munca. "Stii, cand vrei sa publici ceva iesit din comun, esti considerat nebun. Drumul spre succes e batatorit cu provocari." Dar el e roman care stie umorul, cel mai grozav medicament impotriva insucceselor. Baschetul a fost foarte important. "Baschetul m-a crescut. A exersat matematica asa cum exersam driblingul. Tata, bolnav de hepatita B, era mereu in spitale, obosit, epuizat. Nu avea cum. M-au crescut antrenorul si colegii mai mari."

ROMANIA. "Cortina de Fier si Comunismul au jucat un rol esential si negativ in Romania. Aveai talent care nu era folosit: castigatori de olimpiade care faceau «nimic» sau aveau slujbe derizorii erau ucisi incet-incet. Asta era stiinta in comunism. Apoi Cortina dispare si toate aceste «creiere» au invadat Vestul. Digul se rupsese, a aparut curgerea si ce e mult intr-o parte merge unde e putin. Se formeaza echilibrul. Reconectarea Europei de Est cu Vestul este un fenomen de curgere care isi dezvolta canalele in ambele directii. Iar cand echilibrul va fi atins, socul ca numarul studentilor eminenti, geniali, s-a redus va fi evident. Era si timpul ca acest echilibru sa demareze. Romania are nevoie de contacte cu restul lumii. Daca romanii au pretentia sa faca parte din Vest, atunci ar trebui sa-si lase copiii peste granita, unde pot face ceva de care Vestul sa-si aminteasca."
Citeşte mai multe despre:   romania,   adrian,   bejan,   editie de colectie,   teoria,   teoria constructala

Serviciul de email marketing furnizat de