x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La dans prin Bucuresti

0
30 Ian 2006 - 00:00
La dans prin Bucuresti


VREMURI
La inceputul secolului al XIX-lea intreaga suflare bucuresteana isi petrecea timpul liber in casa, la plimbare sau in cercuri mai mult sau mai putin restranse.

Revelionul la restaurant sau chiar pranzurile si cinele prin birturi si localuri erau absolut necunoscute de romani.

OCCIDENTUL. O data cu reinstaurarea domniilor pamantene, in 1822, dupa un secol si ceva de regim fanariot, romanii au avut sansa de a intra sub influentele vietii si culturii sprirituale occidentale, prin contactul direct cu Franta, Austria si Germania, si mai apoi, dupa 1828, cu Rusia. Treptat, studentii aflati la studii in Apus, precum si inalta societate a boierilor care isi petrecea timpul prin strainatate, aduc cu ei un suflu nou, care se va materializa in toate structurile vietii materiale si spirituale.

Si astfel, sarbatorile cu potrivite petreceri nu lipseau din calendarul bucuresteanului, cu atat mai putin la resedinta domneasca a lui Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828).

DOMNI SI DOMNITE. La 1827, Ion Ghica, in scrisorile sale catre Vasile Alecsandri, descrie un bal la palat. Din minunata povestire aflam ca domnitorul, imbracat cu giubea alba, hanger cu briliante, sedea pe sofa, rezemat de perne, cu gugiumanul de samur cu funda alba. Mai incolo, pe alte sofale sedeau cateva cucoane mari ale boierilor. Dincolo, in alta sala, cativa lautari cantau arii de joc si de lume.

Cand dansul incepea boierii cei tineri alergau de luau fetele si cucoanele la joc. Cele tinere se purtau legate la cap cu turban de tulpan, zabranic sau marabu mestesugit adus cu coadele cu panglice impanate cu stele si fulii de diamant, rochie de matase, martelin sau poplina fara cute, maneci cu bufanturi, ciupag scurt. Cucoanele mai in varsta aveau fes alb legat cu testemel cu bibiluri, paftale de aur cu pietre scumpe si cu sal pe spate.

Intr-un salon separat de sala de bal era intinsa o masa mare plina cu tot felul de zaharicale, acadele, confeturi, praline, caramele. Bufetul era vesnic plin de musterii, mai ales coconet. Pe langa aceste zaharicale, se serveau bauturi racoritoare, limonada, oranjada, visinata, ponciuri, cafea si ciubucuri. Arnauti, feciorii de curte ai domnitorului, serveau cafea gingirlie cu caimac in cesti de argint si pe tavi din acelasi metal. De la masa domneasca erau nelipsite sosurile, mancarurile de clapon, zacusca, opt sau zece feluri de mezelicuri, stridii de la Constanta si Constantinopol, cascavalurile de Valahia, cegile si morunul de Dunare, icrele negre de Adrianopol, posmagii de Brasov si platica de Snagov. Dintre bauturile care insoteau aceste mancaruri alese amintim votca, tuica de prune, vinurile cele mai renumite din podgoriile romanesti si visinata.

La incheierea balului, tarziu de tot imbulzeala era mare la scara, toti invitatii isi strigau feciorii si butcile inaintau la scara fiecare cu masalagiul (purtator de flacara) sau, dupa rangul ce-l avea. Ulitele se luminau in toate partile si, pe cand cocosii incepeau sa cante, Bucurestii isi reluau tacerea de toate zilele.

ORIENTALII. Dupa infrangerea revolutiei de la 1848, armata rusa si cea turca ocupa Moldova si Muntenia. La Bucuresti, turcii petrec cu ocazia serbarii Bairamului, iar rusii dau baluri si praznuiesc cu mare alai ziua tarului. La 26 octombrie 1848, serbarea Bairamului se face la cazarma din Dealul Spirii, in prezenta lui Fuad Efendi si Omar Pasa. Cu acest prilej, sunt primiti separat; caimacamul Constantin Cantacuzino si dregatorii, mitropolitul si marii boieri, apoi autoritatile civile, cele militare si, in sfarsit, reprezentantii boierilor de rangul doi si trei, respectiv negustorii.

ARTIFICII. In seara aceleiasi zile, are loc balul de la palatul in care era gazduit Fuad Efendi, prilej de iluminatii speciale, focuri de artificii si salve de artilerie. Balul dat de "Excelenta Sa Fuad Efendi a fost unul din cele mai frumoase ce s-au vazut vreodata", pentru eleganta, luxul si varietatea invitatilor. Balul a fost deschis la Rustem Bei, cunoscut pentru manierele sale nobile, in prezenta lui Fuad Efendi si a invitatilor sai. Cele trei orchestre - turca, romana si a lui Wiest - au cantat pe rand, iar jocurile si dansul au durat pana la miezul noptii. A urmat un frumos joc de artificii in gradina palatului, dupa care, intr-un salon bine amenajat, s-a servit o "cina mareata".

Tot din documente mai aflam ca, pe langa balul dat de Fuad Efendi, muzicantii lautari au cantat si in alte locuri, printre care la cazarma Malmezon si in Dealul Spirii.

"Bucurestii de pe atunci nu numarau mai mult de 200.000 locuitori si in afara de Universitate, opera batranului arhitect Orascu, nu exista nici un edificiu public mai maret. Nici Banca Nationala abia intemeiata nu-si ridicase inca cladirea din Lipscani, in locul maghernitelor pe care le-am apucat inca. (...)" - Constantin Argetoianu, "Pentru cei de maine - amintiri din vremea celor de ieri"

CU RECLAMA IN ZIARE BALURILE, EVENIMENTE

mondene exceptionale, nu erau trecute cu vederea de presa vremii. Ba chiar se facea reclama petrecerilor ce urma sa vina. Vestitorul Romanesc din 2 noiembrie 1848 anunta un alt bal, dat in sala Bossel de pe Podul Mogosoaiei (Calea Victoriei de astazi), patronat de data aceasta de marele logofat Constantin Cantacuzino, caimacamul Munteniei. La petrecere, pe langa reprezentantii marilor puteri, au luat parte "ofiteri de toate gradele, clasa de sus a societatii", iar "cucoanele noastre se intreceau in eleganta la toaleta si in nobleta la maniere".

AM SCAPAT DE REVOLUTIE, ATUNCI LA BAL CU NOI!

Rusii, ca sa nu fie mai prejos decat turcii, fac si ei la 19 noiembrie 1848 un frumos bal. La bal participa si boierii reactionari, "veseli de a se vedea scapati de cumplitii revolutionari... De aceia toate zilele saptamanii sunt ocupate de baluri, conterturi, mese, plimbari si teatruri, intr-un cuvant dintr-un chiolhan in alt chiolhan..." "Muscalii (rusii) dau baluri, turcii dau baluri!", marii boieri nu se lasa mai prejos. Doamna Stirbey a fost prima sotie de boier care a organizat un mare bal. Inca din secolul al XVIII-lea incepuse sa apara la noi mobilier special pentru salile de petreceri si cele in care se servea masa. Scaunele aveau spatare drepte, mesele sculpturi, bufetele erau inalte pana la tavan, iar peretii se impodobeau cu etajere mari si mici sculptate, pe care se asezau farfurii, cani si alte obiecte viu colorate.

LA INCEPUT AU FOST LAUTARII

Vesela era si ea adecvata noilor gusturi: farfurii decorate cu animale, pesti si fructe, pahare de clestar cu intarsii groase, in relief. Peretii incaperilor in care se tineau balurile erau imbracati cu un tapet sobru. Poate pentru a scoate in valoare toaletele deosebite si farmecele domnitelor si, de ce nu, ale domnisorilor care veneau sa dantuiasca. La asemenea petreceri nu lipseau celebrii lautari, cu instrumentele lor muzicale: lauta, fluierul, naiul, cobza si flautul. Ascultandu-i, Albert Marinus, un mare folclorist belgian in trecere pe la noi, spunea: "Nu exista popor pe lume care sa aiba cantece populare mai frumoase decat ale romanilor".
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   fuad efendi

Serviciul de email marketing furnizat de