La restaurant, ceva mai rar

Nu au fost niciodata la restaurant 62% dintre romani. Nu au facut vreodata un gratar in aer liber 47% dintre romani. Trist, dar adevarat. Se pare ca vremurile "bonjuriste", cu banchete de gala, trabucuri, mititei si purcel de lapte la tava, au apus de mult.

In tara noastra cea de altadata, viata cotidiana a romanilor era mult... patriarhala. Clasa de mijloc se bucura de vara in provincie, iar cei care nu paraseau orasul aveau ceva posibilitati de a se distra. Bucurestiul de pe vremuri era chiar "Micul Paris", iar "a bea", "a manca", "a se plimba" erau verbe puse in practica. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, romanul se oprea la cate o terasa ori cafenea pentru a servi prajituri, serbet, cafea sau chiar "mezelicuri" - aperitivele lui nenea Iancu. La orele pranzului se frecventau terasele, unde ospatari grabiti serveau fripturi la gratar, mici si halbe cu bere. Sa nu mai vorbim de Parcul Cismigiu si de a sa gradina de vara "La Buturuga", unde romanul se batea pe fleici si pe berea bauta numai cu tapul. Bine, adevarul este urmatorul: cuconetul iesea mai rar in oras sa manance. Mai erau si birturile de cartier (sau mahala) ce-si scoteau vara mesele pe trotuare... De fapt, mahalaua de demult avea doua centre de atractie importante pentru viata sociala: carciuma si frizeria. Carciuma era mai mult decat un local unde se consumau bauturi alcoolice, era un fel de club al mahalalei.

NICIODATA. S-au dus vremurile acestea. Normal, daca este sa ne luam dupa raspunsul dat de romani specialistilor CURS la intrebarea "Cat de des ati mancat la restaurant in ultimul an?". "Niciodata" au raspuns 62% dintre romani. I-au inganat, spunand "Niciodata", 59% barbati, 64% femei si... 87% dintre cei in varsta de 56 de ani si peste. Stau acasa, isi gatesc ei ce vor sau ce nu vor si spun tot "niciodata" restaurantului 81% dintre cei cu studii sub liceu, 40% dintre cei cu studii peste liceu, 73% dintre cei cu venituri peste medie, 50% urbani si 76% rurali. Dobrogenii prefera placinta... dobrogeana de acasa, cantand in proportie de 74% acelasi refren cu niciodata.

Dau restaurantele faliment? Nu. Salvarea vine de la 2% dintre romani, 4% dintre cei cu liceul care merg saptamanal la restaurant. Apoi mai vine si de la rurali, moldoveni si transilvaneni, care merg, la acelasi procent - de 1%, aproape zilnic la restaurant (!). Bucurestenii - 12%, merg o data pe luna la restaurant, 28% dintre romani merg de cateva ori intr-un an, iar 30% barbati si 26% femei de cateva ori pe an.

IARBA VERDE. In stravechi timpuri bucurestene, la Hanul lui Manuc sampania si coniacul erau de baza. Deseori, consumatorii purtau salvari si turbane, dupa moda orientala. La mare pret erau "potrocul de gaina", friptura de miel si zaharicalele. Intre doua feluri, se mai tragea cate un fum din narghileaua aflata la piciorul mesei. Ce timpuri!

In prezent, nici cu gratarele nu stam prea bine. Si n-ai fi zis, la pofta de mici rumeniti la iarba verde a romanului. "Foarte rar, niciodata" la gratar. 47% dintre romani au dat acest raspuns. La fel si-au declarat nonapetitul pentru gratar si ierbuta verde 45% dintre barbati. Culmea, tocmai ei, care adora sa roteasca, extrem de masculin, ghemotoacele de carne pe gratar! Femeile, hai ca le mai intelegem pe cele 49% care spun nu gratarului, ca poate nu au mereu asa o dispozitie sa se afume la padure. Ii intelegem si pe cei de 56 de ani si peste - 70%, care zic si ei foarte rar/niciodata: de la o anumita varsta nu-ti mai vine sa rotesti fripturile pe gratar in bataia vantului.

Cei cu venituri sub medie - 57%, 63% dintre cei cu studii sub liceu, 35% urbani, 61% rurali, 55% moldoveni se declara si ei nepasionati de gratar. Vin insa 20% dintre romani, 35% dintre cei cu venituri peste medie, 28% urbani, 35% dobrogeni care zic ca da, ei des se invart sugubat si cu maiestrie pe langa gratar. Li se alatura cei cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani - 6% si transilvanenii - 5%, care spun ca fac gratar foarte des.

Saracu’ Caragiale, ar fi dezamagit! Sau mai stii, poate bucuros...

Dvs. cat de des ati mancat la restaurant in ultimul an? 62% dintre romani nu au mancat la restaurant niciodata in ultimul an 28% dintre romani au mancat la restaurant de cateva ori intr-un an 2% dintre romani spun ca mananca saptamanal la restaurant

Dvs. obisnuiti primavara sau vara sa iesiti la iarba verde si sa faceti un gratar? 47% dintre romani spun ca foarte rar/niciodata obisnuiesc sa se bucure de binefacerile gratarului la iarba verde Doar 3% dintre romani spun ca iesitul la iarba verde insotit de gratar este o ocupatie "foarte deasa"

DE LA FLEICI SI ANTRICOATE LA... COSUL ZILNIC

Consumul de alimente tine pasul cu puterea de cumparare. Aceasta teorie se aplica cu succes si la romani, care, potrivit datelor statistice, mananca mult mai putin decat europenii din tarile dezvoltate. Astfel ca, desi per total consumul de alimente a crescut anul acesta fata de 2004, mancam mult mai putina carne, oua si lapte decat vecinii nostri din Occident. Romanii au consumat mai putina faina de grau si secara in prima parte a anului, consumul inregistrand o scadere cu 5,2 kg fata de anul trecut, de la 52,2 kg/locuitor in 2004 la 47 kg/locuitor in 2005, conform datelor statistice ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Statistica MAPDR releva faptul ca au mai fost inregistrate, in prima parte a anului, scaderi ale consumului la unt, margarina, malai si orez. FRUNTASI LA OUA. In schimb, la produse precum laptele, carnea si ouale, in prima jumatate a anului 2005, romanii au consumat mai mult fata de perioada similara a anului 2004. La carne si produse din carne (porc, pui, vita, oaie), consumul mediu in Romania a fost in prima jumatate a anului de 24,1 kg/locuitor, mai mult cu 2,3 kg decat in perioada similara din 2004, dar mult mai putin decat media inregistrata in tarile europene. Asta pentru ca, in tari precum Franta, Germania, Italia, Olanda sau Anglia, consumul anual de carne inregistreaza o medie situata intre 60 si 100 kg/locuitor. La oua, consumul a crescut de la 147 de bucati pe persoana, in prima jumatate a anului trecut, la 157,5 oua pe locuitor in acest an. In Europa, la consumul de oua, olandezii detin suprematia, cu peste 442 bucati/locuitor/an, fiind urmati de francezi, cu 299 de bucati. CHELTUIELI. Conform unei statistici din 2003, romanul mediu consuma intr-o luna cam 10 kilograme de paine, 3 kg de carne si mezeluri, 5 litri de lapte, un kilogram de branza, 14 oua, 4 kg jumatate de cartofi si ceva mai putin de 2 kg de fructe! Si iata ca acum vin specialistii CURS si il intreaba pe roman: "Cam cati bani ati cheltuit luna trecuta pe alimente in gospodaria dumneavoastra?". Barbatii zic ca 3.447.185 de lei vechi. Femeile spun 3.349.415 de lei vechi. Cei cu varste intre 31-55 de ani: 3.670.292 de lei vechi, iar cei de 56 de ani si peste: 2.740.186 de lei vechi. Cei cu venit sub medie au cheltuit 2.674.137 de lei vechi. Cei cu venit peste medie - 4.811.765 de lei vechi. Urbanii au risipit 3.920.713 lei vechi, ruralii, 2.735.033 de lei vechi. Bucurestiul a cheltuit cel mai mult (dintre toate regiunile istorice) pe mancare: 4.820.732 de lei vechi, iar Moldova a cheltuit cel mai putin: 2.822.467 de lei vechi.

NOUA TEHNOLOGIE COSTA Distribuiti dupa nivelul de instructie, romanii nu s-au prea deosebit unii de altii la capitolul retineri. In proportie de 2%, si cei cu studii sub liceu, si cei cu studii superioare au afirmat nu stiu, nu raspund. Da, obisnuim sa gatim mancare la cuptorul cu microunde, au raspuns 4% dintre respondentii cu studii sub liceu, 11% dintre romanii cu studii liceale si 15% dintre chestionatii cu studii superioare. Se pare ca folosirea noii tehnologii tine de venit. Raspunsurile respondentilor o dovedesc: 5% dintre cei cu venit sub medie folosesc microundele fata de 15% dintre cei cu venit peste medie. EFECTUL NOCIV AL MICROUNDELOR ASUPRA SANATATII NOASTRE Se stie cat de nociv este efectul microundelor asupra alimentelor. Asta nu ii impiedica pe 9% dintre respondenti sa-si gateasca mancarea la microunde. Desi se vorbeste despre rezultatele benefice ale tehnologiei microundelor, studiile au dovedit ca acestea distrug substantele microbiologice active din alimentele procesate astfel. Cei 89% dintre romanii care nu isi gatesc mancarea la cuptorul cu microunde sunt, poate, constienti de efectele nocive ale noii tehnologii. Distribuiti dupa sex, romanii care prefera mancarea astfel preparata sunt 9 femei din 100 din cele intervievate de operatorii CURS si 8 din 100 de barbati. Se pare totusi ca, dupa ultimele studii efectuate in tara, numarul celor care folosesc microundele este in crestere. Exista si romani care au replicat nu stiu, nu raspund: 2% dintre femei si 3% dintre barbati. Totusi cei mai vehementi au fost cei cu varsta de 56 de ani si peste, care, in proportie de 94, au zis nu gatim mancarea la cuptorul cu microunde. La polul opus se afla tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani, care sunt cei mai deschisi la nou. Conform sondajului, 13% dintre acestia isi prepara astfel alimentele. ADEPTII NOUTATILOR Noua tehnologie patrunde intai in orase. Aceasta afirmatie este intarita si de sondajul CURS. 12 procente dintre respondentii locuitori ai oraselor tarisoarei noastre obisnuiesc sa gateasca mancare la cuptorul cu microunde si doar 4% dintre locuitorii zonelor rurale sunt adeptii noii tehnologii. De asemenea, 94% dintre "urbani" nici nu vor sa auda de microunde, respectiv 85% dintre "rurali". Raspunsul lor a fost simplu: nu. (Oana Vataselu)