x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Leul salvator, leul ucigas

0
20 Feb 2005 - 00:00

DESTIN
Inspaimantator s-a jucat destinul cu o femeie curajoasa. Batjocoritor s-a distrat cu dresoarea Elena Tipa.


FLORIN CONDURATEANU

Din pacate, Elena Tipa a avut aceeasi soarta ca si colega sa de breasla, Lidia Jiga

Fara voia ei, a devenit personajul central al uneia dintre cele mai ciudate intamplari. Desi strunea fiare sangeroase, lei si leoaice, dresoarea Elena Tipa era o femeie micuta, fragila chiar, doar privirea ochilor de culoare straniu violeta probabil ca hipnotiza intr-un fel felinele.

REFLEXE. Pe mainile Elenei Tipa se vedeau niscaiva cicatrici. Radea si explica: "Urmele sunt de la tigaia fierbinte cu clatite, nu de la ghearele leilor!". Elena Tipa refuza cele doua mari metode de dresaj practicate de rusi si americani. Ea nu batea animalele, nici nu le infometa. Cauta sa le imprime respectul, se culca in cusca cu leii inca tineri, simula ca adoarme si fiarele se roteau tot mai aproape de ea. Cand distanta era mica, dresoarea sarea brusc in picioare, demonstrandu-le leilor ca are reflexe mai iuti decat ale lor. In plus, ii hranea in fiecare zi cu mana ei. Intr-o vreme, vedeta trupei, leul Albert, s-a imbolnavit si medicii nu l-au putut vindeca. Tocmai de aceea au propus sa fie omorat pentru a-l scapa de chinuri. Elena Tipa a spus ca-l va ingriji ea. Si i-a pansat cu rabdare si afectiune fiecare rana de pe piele. Albert a scapat de boala si inca era convalescent cand dresoarea i-a citit in ochi tristetea ca nu intra si el in spectacol. Salvatoarea lui, Elena Tipa, l-a inteles si l-a introdus in arena, chiar daca statea doar pe un taburet. Albert inca nu avea putere sa sara prin cercul de foc. Dupa cateva luni, a redevenit starul trupei de feline.

ATACUL. In trupa sosisera si doua leoaice tinere, zvapaiate. Intr-un spectacol, una dintre leoaicele tinere a ranit-o la deget pe dresoare, cealalta a simtit si ea mirosul sangelui si cele doua feline s-au napustit s-o sfasie pe Elena Tipa. Dar s-a repezit leul cel mare, Albert, si a aparat-o cu trupul lui pe dresoare. I-a salvat viata, asa cum Elena Tipa ii pansase fiecare rana in timpul bolii. Cele doua leoaice au fost inlaturate din trupa. Leul Albert nu le-a iertat niciodata pentru atacul asupra dresoarei. Voia mereu sa le ucida ca sa-si razbune salvatoarea. Albert ramasese preferatul Elenei Tipa. Peste niste ani, in timpul unei reprezentatii de circ in strainatate, Albert a gresit saltul spre cercul de foc si risca sa nu prinda cu labele piedestalul. Elena Tipa a strigat la el pentru a-l incuraja, dar Albert s-a speriat si involuntar a intors laba. Ghearele au lovit gatul dresoarei, iar vasele i-au fost sfasiate. Elena Tipa a cazut in arena, iar sangele tasnea din gatul ei ca dintr-o fantana arteziana. Se scurgea viata din ea, si nimeni nu putea face nimic. Leul Albert, preferatul, care fara voie a devenit si ucigasul ei, statea langa dresoarea moarta si nu intelegea nimic. Leul Albert a fost impuscat.

JOBENUL LUI IOZEFINI
Inainte de ’89, se putea vizita menajeria Circului de Stat, care era deschisa intre orele 8-13 si 15-17. Copiii puteau vedea tigri, lei, maimute, camile, ursi, crocodili, pantere, papagali vorbitori si alte animale. In 1989 existau sase trupe de cai, cinci dresuri de ursi, patru de porumbei, doua de feline - lei si jaguari, mai multe dresuri de caini, dresuri mixte: foci, maimute, serpi. In anii urmatori, animalele s-au imputinat. A aparut si un banc pe tema asta. "Unde au disparut toate animalele de la circ? In jobenul lui Iozefini." "Au disparut tigrii si panterele. Au ramas numai hienele", glumea maestru Iozefini. (Catalina Iancu)

IN COSTUME NATIONALE
Nu numai partea tehnica a exercitiilor conteaza, ci si impresia artistica, dar mai ales costumele. Multi artisti au preferat ca, in locul tinutelor cu pietricele, strasuri si paiete sa se prezinte in arena imbracati in costume inspirate din folclor. La asa un tablou, nimic nu se potriveste mai bine cu muzica romaneasca, inclusiv cea populara. Mai toate trupele au avut sau au in garderoba astfel de obiecte vestimentare. Asa ca romanilor plecati peste hotare le merg de-a dreptul la inima numerele executate intr-o astfel de conceptie. (Catalina Iancu)

LEGILE FIZICII, INVINSE
Cine n-are "batrani"sa-si cumpere. Vorba asta este valabila mai ales in manej. Am fost, la un moment dat, martorii unei scene incredibile. Membrii unei trupe au repetat, timp de cateva ore, o saritura pe "coloana". Cel care sarea ultimul exersa o noua figura, cu mai multe rotatii. Dar nu-i iesea sub nici o forma exercitiul. Ba sarea pe-alaturi, ba ii darama pe toti ceilalti. A fost nevoie de "interventia" unui artist iesit la pensie, care intamplator s-a nimerit pe-acolo. Acesta i-a spus tanarului cum trebuie sa faca, si saltul i-a reusit. Era vorba doar de cativa centimetri care ii repozitionau corpul in aer. (Catalina Iancu)
Citeşte mai multe despre:   leul,   elena,   albert,   editie de colectie,   tipa

Serviciul de email marketing furnizat de