x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Nea Gica sau arta de a fi util

Nea Gica sau arta de a fi util

de Dana Andronie    |    13 Feb 2006   •   00:00
Nea Gica sau arta de a fi util
BOIERUL SCENEI
"A ajutat multe generatii sa treaca mai usor peste greutatile vietii. Inseamna ca in sufletul lui s-a bucurat de darurile pe care i le-a facut Bunul Dumnezeu: Voce, Talent, Sarm". Asa il prezinta Corina Chiriac pe Conu Gica.

Se spunea despre Corina Chiriac ca l-ar fi gratulat pe Gica Petrescu in felul urmator: "Nea Gica o sa ne ingroape pe toti!". Am cautat-o pe Corina Chiriac pentru a ne lamuri daca, intr-adevar, a facut o asemenea "observatie" colegiala. Doamna muzicii usoare nu era in tara, dar ne-a raspuns cu amabilitate, prin e-mail, ca nu-si aminteste sa fi spus vreodata asa ceva. Ne-am cerut scuze si am rugat-o totusi sa ne scrie cateva randuri despre maestrul Gica. Ne-a impresionat promptitudinea si emotia raspunsului domniei sale. Lectura placuta!

VOLUMUL MAI TARE! "Poate aveam in jur de 6 ani, atunci cand tata a cumparat un televizor. Desigur, unul alb-negru. La una dintre primele emisiuni de «Varietati», pe care ni le aducea sambata seara in casa acel televizor, a aparut un domn elegant, bine dispus si a inceput sa cante. Tata s-a bucurat vazandu-l si a dat volumul mai tare. Canta dulce, cu o incredibila usurinta, cu o rara bucurie de a trai. Iti dadea tie, telespectator, bucuria lui de a canta! Nimic nu parea ca l-a suparat vreodata cu ceva. Nimic si nimeni nu parea ca i-a produs vreodata vreun necaz cat de mic. Nu vedeai multi oameni fericiti prin anii 1956-1957… Iata ca il bine dispusese pana si pe tata, care trecea pe atunci prin momente dificile, legate de problema greu de solutionat a locuitului «la comun». «Cine e nenea asta?», am intrebat eu. «E Conu Gica Petrescu. Uita-te bine la el, ca e un mare Artist, un adevarat boier al scenei!»"

S-A BUCURAT DE VIATA. "De atunci si pana azi, pe mine m-a impresionat la el in special starea de bucurie cu care Conu Gica a facut din propriul Talent o Vocatie. Cu aceasta stare de bine si cu repertoriul cantecelor de «voie buna», atat de util noua tuturor, a ajutat multe generatii de spectatori sa treaca mai usor peste felurite greutati ale vietii. Inseamna ca in sufletul lui s-a bucurat de darurile pe care i le-a facut Bunul Dumnezeu: Voce, Talent, Sarm. S-a bucurat de Viata si ne-a bucurat si pe noi. Iar Dumnezeu i-a daruit zile lungi ca sa ne arate ca pe oamenii care-i pretuiesc darurile El ii tine sanatosi multa vreme pe Pamant… Ca Artist, nu pot decat sa fiu flatata ca am avut nepretuita ocazie sa lucrez alaturi de Dansul in cadrul emisiunilor «Unda Vesela», concepute si regizate la Radio Bucuresti de inegalabilul Maestru Ion Vova. Tot aici doresc sa-l laud si pe Maestrul Aurel Felea, fara ale carui materiale literar-muzicale, multi dintre noi, cei care am colaborat in general cu Scena, nu am fi avut cuplete atat de minunate de jucat. A lui era emisiunea «La Gicoteca» pe care am inregistrat-o cu niste ani in urma, pentru un Revelion Radio, alaturi de trei Maestri: Aurel Felea, Ion Vova si Gica Petrescu.

Ce incantare a fost lucrul cu acesti Artisti ordonati, seriosi, punctuali, respectuosi, curtenitori si atat de Talentati… Si ce lectie nepretuita." Cati dintre noi dorim sa invatam de la generatiile de dinainte respectul datorat Experientei, Muncii depuse si Incredibilului Cadou de a trai Mult si cu Folos?!… Ca despre asta e vorba in fond: sa fii util altora, cu respect fata de talentul pe care ti l-a dat Dumnezeu. Sa ne traiesti, Coane Gica, cu sanatate si cu talc pentru fiecare dintre noi!"

"Canta dulce, cu o incredibila usurinta, cu o rara bucurie de a trai. Iti dadea tie, telespectator, bucuria lui de a canta! Nimic nu parea ca l-a suparat vreodata cu ceva. Nimic si nimeni nu parea ca i-a produs vreodata vreun necaz cat de mic. Nu vedeai multi oameni fericiti prin anii 1956-1957… Iata ca il bine dispusese pana si pe tata... " - Corina Chiriac

"MUZICA L-A HRANIT SI L-A TINUT TANAR"
"Gurile rele au tot spus ba ca este zgarcit, ba ca se duce la restaurant si ca mananca o friptura si doi mici. Pai ce, sa manance doua fripturi si doi mici?", isi incepe Aura Urziceanu povestea despre Gica Petrescu.

"Muzica a fost viata lui. De cate ori reveneam in tara, prin anii ’80, ma duceam la Teatrul Tanase sa-l vad si pe nea Gica. La varsta lui, avea aceeasi dragoste pentru cantec... Muzica l-a hranit si l-a tinut tanar", spune zambind Aura.

In 1984, Aura Urziceanu a fost invitata la televiziune pentru a sustine un recital cu Gica Petrescu. Era un purpuriu cu melodii de viata lunga, din care nu lipsea si "Suflet candriu, de papugiu". "Am vorbit la telefon cu Gica Petrescu, pentru a stabili ce piese alegem. A vrut sa vina la noi acasa. Si a venit cu un buchet enorm cu flori. Si-a adus si chitara. Asa de mult m-a impresionat! L-am intrebat daca a venit cu o masina. Mi-a zis ca nu. Cum o fi ajuns cu tramvaiul, cu gigantul buchet si cu chitara?! El n-a fost un barbat inalt si la batranete, se stie, omul mai scade... Inregistrarile au iesit din prima. Parca eram amandoi fermecati. A fost o onoare pentru mine sa apar in recitalul maestrului Gica Petrescu", ne marturiseste Aura. S-au reintalnit dupa cativa ani, prin 1993, cand nea Gica era un suflet pierdut... Murise Cezarina.

"A fost un om galant, care tinea foarte mult la tinuta. De aceea, m-a durut foarte tare cand am vazut la televizor acele imagini ingrozitoare cu un Gica Petrescu pe care nu-l recunosteam. De ce i-au facut un asemenea rau? Si-au batut joc de demnitatea lui... Chiar daca este senil, nu trebuia sa-l arate in halul ala... Cu pijamaua descheiata, cu acea privire pierduta... Cred ca multi telespectatori au suferit ingrozitor cand si-au vazut idolul rapus de batranete. M-a durut infiorator sa-l vad prabusit pe omul care a binecuvantat atatea generatii. Nu trebuia lasat singur. Totusi, cineva din familie trebuie sa-i stea alaturi. Chiar daca varsta inaintata il transforma uneori intr-un om dificil. Singuratatea ucide. Ce viata a avut, iar acum este nevoit sa stea mai mult izolat. Batranetea isi cere drepturile! Oricum, pentru noi, romanii, Gica Petrescu este un artist nemuritor", spune Aura.

"In ’84 am vorbit la telefon ca sa facem un duet impreuna. A vrut sa vina el la noi acasa. Si a venit cu un buchet enorm cu flori. Si-a adus si chitara. Asa de mult m-a impresionat! L-am intrebat daca a venit cu o masina. Mi-a zis ca nu. Cum o fi ajuns cu tramvaiul si cu gigantul buchet si cu chitara?! El n-a fost un barbat inalt si la batranete, se stie, omul mai scade..." - Aura Urziceanu, muzician

NU S-A PLANS NICIODATA

Colaboratorii l-au apreciat pe maestru pentru felul in care s-a dedicat muzicii si nu l-au blamat niciodata pentru felul in care pastra secreta viata sa privata. "A fost un om mandru. Niciodata nu s-a plans ca nu se simte bine, ca il doare ceva. A tinut totul intre peretii casei lui. Probabil ca asa si va inchide ochii, fara sa se vaite de ceva cuiva. Se spune ca ar fi mai in varsta decat zice el ca are. Dar asta nu dovedeste decat ca a iubit mai mult scena. Pe nenea Gica l-am iubit cu totii pentru cantecul lui, pentru geniul lui si pentru ce a insemnat si va insemna in muzica noastra", spune Florentina Satmari, realizator tv.

"SUS PAHARUL" CU VIN FRANTUZESC BOTEZAT!

Colegii stiau ca maestrul nu prea face glume, asa ca, odata, s-au gandit sa-i coaca una. Se aflau la o receptie, unde la final a avut loc un cocteil. Pe mese, toate bunatatile din lume. Ca sa-i joace festa lui nea Gica, toti s-au pus de acord sa-i spuna ca, la sfarsit, trebuie sa achite consumatia. I-au zis, asadar, niste sume astronomice. Cum nici ceilalti nu prea s-au inghesuit sa-si umple farfuriile, ci abia daca au gustat cate un fursec, nici Gica Petrescu nu s-a atins de nimic. Spre sfarsitul petrecerii insa, i-au spus ca totul a fost o farsa si ca toata mancarea e gratis. Dar le-a intors si maestrul gluma. Cativa dintre colegii de la petrecerea amintita se intalneau acasa la Gica Petrescu pentru repetitii. In fiecare zi, nea Gica scotea pe masa o sticla cu vin frantuzesc dintre cele mai scumpe si mai fine. S-au servit asa vreo saptamana, pana cand au observat ca vinul ramane in sticla la acelasi nivel. Dupa un timp si-au dat seama ca era vin romanesc, de doi lei tona. Au ras cu totii, si maestrul Gica a inceput sa cante "Sus paharul!".

CUPLETE, DAR NU SI DUETE

Nea Gica a fost un singuratic si in studioul de inregistrari. Cu toate ca pe platourile televiziunii sau pe scena teatrului de revista a facut cuplete memorabile, duetele nu i-au fost niciodata pe plac. "Erau Ioana Radu, Mia Braia, Dorina Draghici si alte doamne cu voci minunate cu care ar fi putut canta. Dar, nu! A preferat sa fie singur!", povesteste Florentina Satmari.
×