x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Negociatorul

0
Autor: Irina Munteanu 05 Dec 2005 - 00:00
Negociatorul


ALEXANDRU FILIPESCU, ZIS "VULPE"
Alexandru Filipescu a fost supranumit de contemporanii sai "Vulpe", datorita dibaciei in a intermedia intre boieri, din tagma carora facea parte, si Tudor Vladimirescu.

La debutul celui de-al XIX-lea veac, boierii din Tara Romaneasca traiau din veniturile aduse de mosiile lor. Pretul produselor agricole era destul de mic, dar, dat fiind ca taranii erau obligati sa presteze 12 zile de claca in beneficiul boierului, fara sa fie platiti, averea acestuia crestea constant. Doi calatori straini prin Tara Romaneasca, Wilkinson si LaurenIon, remarcau slaba instruire a copiilor de boieri, care consta in "putine rudimente de limba franceza, scris si citit in romaneste si greceste" pentru baieti si "educatie aproape nula pentru fete". Boierii mari angajau, de obicei, un preot pentru educatia in casa a copiilor lor. "Cariera politica ce se deschide de timpuriu pentru fiii de boier si intrigile pe care trebuie sa le puna in lucrare le ia repede gustul de a se instrui", spune istoricul Andrei Otetea in "Tudor Vladimirescu si miscarea eterista in Tarile Romanesti".

LACOMIE. Unul dintre cei mai de seama boieri ai acelei epoci, crescut in spiritul intrigilor de la curte, dar si in acela al ideilor innoitoare, care urmareau abolirea regimului fanariot si instituirea unei domnii nationale, a fost Alexandru Filipescu. Supranumit de contemporanii sai "Vulpe", era renumit pentru dibacia sa in a asigura dialogul intre boierii care doreau sa-si pastreze averile si statutul si Tudor Vladimirescu, care lupta pentru schimbarea relatiilor sociale. Emanoil Hagi-Mosco in cartea "Bucuresti. Amintirile unui oras" spune ca "porecla ce i s-a dat era intemeiata nu numai pe siretenia ce i se atribuie, dar si pe lacomia sa de bani, mai cu seama la jocul de carti. Nu a fost casatorit, dar a avut un fiu natural pe care l-a infiat, Ion. Desi cronica scandaloasa a vremii este cunoscuta, totusi nu s-a putut afla cine a fost mama copilului, boieroaica sau femeie de rand".

MESAGER. In timp ce mare parte din boieri a parasit Bucurestiul, fugind de spaima lui Tudor, vornicul Iordache Slatineanu si logofatul Alexandru Filipescu sa-l astepte pe Tudor. Alexandru a fost delegat sa-l intalneasca si sa-l convinga pe Tudor de intentiile domnitorului Ipsilanti de a scapa tara de dominatia otomana. Iorgu-Izvoranu, martor al acelor intamplari, scria: "Vistierul Aleco Filipescu, ca o Vulpe ce-i zic, dar d’o putea cu ceva inselaciuni sa induplece pe Todor!". Tudor i-a inchis pe boieri la Castelul Belvedere, dar ii trata potrivit rangului lor. Telul sau era sa ajunga domn si, de aceea, avea nevoie de boieri. Filipescu asigura comunicarea intre Divan si Tudor. Tonul cu care i se adreseaza vistiernicului Filipescu, cerandu-i bani cu ocazia Pastelui, este plin de umilinta: "Cocoane Alecule, ticalosii de panduri sunt in pieile goale. Ci, pentru pomenirea D-voastra, chibzuieste de niscaiva bani de a li se da sa cumpere cate o camasa in aceasta sfanta zi". La o obiectie adusa de Fi-lipescu privind o cerere de bani din vistierie, Tudor ii raspunde: "Toata voia ramane la dumneata...".

CASELE FILIPESTILOR

Conacul Filipestilor, in beciul caruia, pe vremea comunistilor, isi tinea CAP-ul cartofii, a fost renovat. In cele 10 camere nu a mai ramas nici o urma a boierilor care au locuit aici; mobile stil, sobe de teracota, lambriuri de lemn, toate au disparut. "Mosia a apartinut Filipestilor pana dupa primul razboi mondial, cand a fost vanduta Cantacuzinilor, care au fost expropriati de comunisti", povesteste profesorul de Istorie de la scoala din Filipestii de Targ, Eugen Podeanu. Filipestii stapaneau si in Bucuresti o intinsa mosie, cuprinsa intre Bulevardul Aviatorilor si Calea Dorobanti, scrie in cartea sa "Bucuresti. In cautarea micului Paris" istoricul Narcis Dorin Ion.

CRONICARUL - CAPITAN

Familia Filipescu se trage din marele boier Draghici Vornicul de la Margineni (1540), prin fiul sau, Udriste, al carui baiat, Filip, a dat numele neamului si mosiei, aflata pe malurile raului Prahova, intre Floresti si Margineni. Pana Filipescu, mare spatar al Valahiei, care a trait pe la 1650, in timpul lui Matei Voievod, a construit conacul de la Filipestii de Targ. Fiul lui Pana, Constantin Filipescu Capitanul, a scris "Istoriile domnilor Tarii Romanesti", cuprinzand perioada intre Radu Negru si Serban Cantacuzino.

ION, FIUL LUI "VULPE"

Nepotul lui Constantin Filipescu, Pana II Filipescu, a fost mare ban. In 1747 era vel setrar si in acelasi an vel postelnic. Banul Filipescu si sotia sa, Ana, au avut patru copii, printre care Nicolae Filipescu. Fiul lui Nicolae a fost Alexandru Filipescu, supranumit "Vulpe". Fost logofat al dreptatii si mare ban, a murit in 1856 si a avut fiu, pe Ion (1811-63), fost ministru de Externe, logofat al dreptatii, caimacam de domn dupa Alex. Voda Ghica, scrie Octav George Lecca in "Familiile boieresti romane. Izvoare si genealogie".

"Tudor Vladimirescu si miscarea eterista din Tarile Romanesti - 1821-1822", Andrei Otetea; "Familiile boieresti romane. Izvoare si genealogie (dupa izvoare autentice)", Octav George-Lecca
Citeşte mai multe despre:   tudor,   filipescu,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de