x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nu avea dusmani

0
Autor: Dana Andronie 26 Feb 2007 - 00:00
Nu avea dusmani


BOGATIE
"Ma simpatiza pentru ca eram pusti, iar eu il idolatrizam pentru ca era Gica Petrescu", ne-a marturisit "secretarul".

Cand Aurel Storin (acum secretar literar) a intrat in Teatrul "Constantin Tanase", Gica Petrescu avea 46 de ani. "L-am cunoscut pe Gica acum 45 de ani. Pe atunci existau foarte multe vedete in teatru, iar eu abia terminasem facultatea. Aveam 20 de ani... Gica Petrescu a fost o mare vedeta, desi pe vremea aceea nu exista televiziune. Era ascultat doar la radio, era urmarit pe scena teatrului si in restaurante. Drumul drept in viata al lui Gica Petrescu i s-a datorat sotiei sale, Cezarina Moldoveanu", isi aminteste Aurel Storin. Putini stiu ca Cezarina a fost sotia prefectului de Bucuresti Pichi Vasiliu, care a fost condamnat la moarte si ucis alaturi de maresalul Antonescu. "De la Cezarina stiu ca, atunci cand organele statului au intrat in casa, nu le venea sa creada ce vedeau: oglinzi imense pe pereti... Ea era obisnuita cu luxul in care Pichi a rasfatat-o. Dupa moartea sotului, s-a angajat la teatrul de revista. Gica Petrescu a inceput sa-i faca curte. Intr-o zi i-a adus un cadou, in cabina. Ca orice femeie, Cezarina a deschis bucuroasa pachetul. Cand, surpriza: o pereche de ciorapi de nailon si o cutie cu bomboane. Unele colege de cabina au zis, ulterior, ca ea ar fi aruncat cu ciorapii dupa curtezan!".

CU CEREREA IN BUZUNAR. A avut talentul de a-i binedispune pe oameni. Era foarte corect, cumpatat si n-avea dusmani. "E teribil ca in teatru sa n-ai dusmani, nu te poti aprecia... Avea o droaie de prieteni, de toate varstele si de toate straturile sociale. Si patroni de carciumi, si ziaristi, si presedinti. Uneori Ceausescu il chema sa cante la intruniri. Si Gica Petrescu se bucura de acelasi statut de servitor pe care il impartaseau artistii care veneau la Tovarasi. Unii dintre ei, ma tem ca si Gica, aveau o cerere in buzunar: solicitau sa li se aprobe cumpararea unei masini Dacia", marturiseste secretarul literar.

USILE DESCHISE LA AUTORITATI. Gica Petrescu nu a fost zgarcit... Era tare generos in prietenie. "Inainte de ’89, cand voiai sa deschizi usa unei autoritati, cel mai bun aliat al tau era Gica Petrescu. Eu locuiesc pe Calea Victoriei, vizavi de Capsa, langa teatrul de revista. Am primit acest apartament cu ajutorul lui Gica. A venit cu mine la primar, iar eu n-am scos o vorba. Eram o mobila pe care Gica a prezentat-o astfel: «El este tanarul de viitor al Teatrului Tanase». Iar primarul a semnat! Gica Petrescu ajuta pe oricine ii cerea sprijinul, pentru ca avea usile larg deschise la autoritati", povesteste Aurel Storin.

"Ne-am apropiat, in 1965, cand Teatrul «Tanase» a facut un turneu la Paris. O luna am stat in aceeasi camera. El m-a ales coleg de apartament, eu nu indrazneam sa-i cer o asemenea favoare. In fiecare seara il suna Cezarina si ii povestea tot ceea ce facuse in ziua aceea"
Aurel Storin

DRAGOSTE NEBUNA. Gica nu a fost un exemplu de artist roman care n-a avut din ce sa traiasca. A fost printre primii artisti din Romania care aveau masina imediat dupa razboi. Se pare ca doar el si Horia Serbanescu aveau automobil nemtesc.

"Am fost prieteni de familie. Ne intalneam la fiecare sfarsit de saptamana, ba la mine, ba la Gica si Cezarina. A iubit-o ca un nebun… Cand ea a disparut, Gica a inceput sa moara si el, putin cate putin...", povesteste fostul prieten Aurel Storin. Astazi, Gica si Cezarina sunt din nou impreuna, ajungand "colocatari" in Paradis.
Citeşte mai multe despre:   gica,   petrescu,   gică petrescu,   editie de colectie,   cezar,   aurel storin

Serviciul de email marketing furnizat de