x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O realitate... alternativa

0
Autor: Oana Vataselu 07 Aug 2006 - 00:00
O realitate... alternativa


PAGINA SPECIALISTULUI
Sondajul releva ca ne percepem ca un popor mincinos (61%). Cum minciuna este legata de nivelul de instruire, suntem o natie intel igenta, afirma conf. univ. dr. Mihai Anitei.

Romanii au tendinta de a se privi pe ei insisi intr-o maniera foarte aspra, continua specialistul. Tind sa se evidentieze prin defecte… Din raspunsurile date la intrebarea "In ce masura credeti ca minciuna este o caracteristica a cetatenilor romani?" reiese ca in proportie de 61% ne percepem ca un popor mincinos.

PSIHOLOGIA POPULARA. "A minti inseamna a construi o noua realitate alternativa. A construi o realitate paralela cu cealalta, convenabila unor situatii. Toate minciunile pornesc de la un adevar si se raporteaza la el. Din acest motiv minciuna incarca subiectiv, obiectiv si fiziologic persoana care o poarta, iar adevarul «descarca». De aceea in psihologia populara se spune ca: «minciuna iese ca uleiul la suprafata», «minciuna are picioare scurte» etc."

ADEVARURI. "Cu toate acestea, minciuna este parte din viata noastra reala, din structura noastra psihologica. Nu putem trai numai in adevar. Adevarul te ucide, prin minciuna supravietuiesti. Orice nebun in limite de patologie maximala este un om care spune adevarul.

Minciuna nu este caracteristica doar omului. Orice fiinta care isi dezvolta, la un moment dat, un nivel de adaptare la mediul inconjurator este capabila sa simuleze. De exemplu, un animal care adopta cromatismul mediului minte. Minciuna devine astfel un mecanism de aparare. Aceasta este minciuna existentiala", mentioneaza Mihai Anitei.

Doua treimi dintre cei intervievati au raspuns afirmativ la intrebarea "In ce masura credeti ca este raspandita in Romania minciuna sa lauzi pe cineva chiar daca nu merita?". Acesta este un comportament normal in situatii de convenienta sociala, cotidiene si de conflictualitate. Cele mai intalnite "complimente" sunt cinstea, desteptaciunea, frumusetea etc.

"Cu toate ca minciuna nu este specifica omului, el este singura fiinta care are nevoie si este capabil sa-si construiasca realitati alternative. Nu poate sa traiasca intr-o realitate cotidiana total neschimbatoare. Omul are nevoie de aceasta evadare din real. Pentru ca toate acestea sunt mecanisme de aparare, modalitati de salvare a propriei imagini. Se plaseaza intr-o realitate modificata in care este mai interesant, competent etc., realizeaza si o evaluare retrospectiva a unor situatii, le construieste in viitor, reconstruieste trecutul, amintirile.

Iata cum functioneaza mecanismul: ma iau dintr-o situatie trecuta in care am fost poate intr-o situatie penibila, ma aduc in prezent. Reconstitui situatia si incep sa cred aproape pe jumatate ca am facut altfel. Este ceea ce se numeste fenomenul de disolutie progresiva a memoriei. El se manifesta, treptat, o data cu inaintarea in varsta. Varstnicii, reactualizand mereu intamplari din perioada tineretii, le modifica de fapt", continua Anitei.

COMPETITIE. Sa invinuiesti pe cineva de fapte pe care nu le-a comis… Aceasta minciuna este menita sa obtina anumite avantaje in ceea ce priveste competitia. Incarci pe cineva cu actiuni pe care nu le-a comis si speri sa castigi astfel "batalia" impotriva acesteia. 29% dintre respondenti sustin ca minciuni precum ascunderea unei boli contagioase nu sunt raspandite. Procentul arata ca oamenii inca percep ca este rusinos sa ai o boala contagioasa care iti poate provoca prejudicii. Exista, in aceste situatii, tendinta de a izola persoanele aflate intr-o asemenea situatie. Cele mai multe eforturi la nivel mondial s-au facut in legatura cu SIDA. Tocmai pentru a evita izolarea. Cu toate ca se face educatie sanitara, psihologica, prin care se explica oamenilor riscurile existente, oamenii au inca tendinta de a indeparta… raul.

IN FAMILIE. Respondentii sondajului considera ca viata de familie este mai ferita de minciuni, ca in interiorul familiei raporturile sunt mai oneste, deschise, transparente. 70% dintre cei intervievati considera ca minciunile sunt foarte putin, respectiv putin raspandite. Desi intrebarea nu vizeaza familia proprie, se pare ca respondentii, prin aceste raspunsuri, s-au gandit la familiile lor.

La fel este si in grupul de prieteni. Subiectii au raspuns privindu-si propriul grup de prieteni. Principiul este realist, pentru ca oamenii in grupul de prieteni nu se prea mint, altfel nu s-ar mai putea numi prieteni.

Cat priveste locul de munca, constatam ca minciunile sunt destul de raspandite - 43% si raspandite - 30%. Respondentii s-au proiectat pe ei insisi si au o viziune… mincinoasa asupra realitatii. Asta pentru ca, spune Mihai Anitei, romanii au fost invatati cu doua realitati de foarte multa vreme. Era realitatea imperativa, sociala, o realitate la care te raportai cu o anumita atitudine, te protejai. Mai era o alta realitate - cea de acasa, unde erai… tu.

"Trebuie mentionat ca minciuna se invata in familie. Asta se poate transpune in vorbele romanesti: «Ce vede copilul in casa asta face». Apoi cu achizitia imaginatiei copilul descopera conduita minciunii. Primii care invata copilul sa minta sunt bunicii. Pentru ca acestia au intotdeauna un razboi de dus cu toti adultii din casa. Singurul aliat in aceasta lupta devine copilul. Bunicii fac, astfel, o educatie perversa copilului, pentru ca el are de platit niste polite adultilor. Copilului i se inoculeaza ideea ca adultii vor sa il minta. Asta pentru ca batranii au convingerea ca toti ceilalti il mint. Intr-un fel, acest lucru este adevarat, pentru ca batranul nu mai participa la viata sociala. Mai cu seama acest comportament se intalneste la bunicii care se dedica cresterii nepotilor. Motivul pentru care bunicii actioneaza astfel este ca au opinia conform careia copilul trebuie sa se apere de adult, asa cum se apara el, adica mintind, construind o alta realitate. Apoi mai este competitia dintre parinti.

Mai este un alt caz cand copilul este luat cand de o parte, cand de cealalta. El devine martor, complice la actiunile parintilor", sustine Mihai Anitei.

PRIZONIERII CLISEELOR. Din raspunsurile date de cei chestionati de operatorii CURS la intrebarea "Credeti ca oamenii religiosi spun mai putine sau mai multe minciuni decat cei care nu sunt religiosi?" reiese ca cei dintai spun mai putine minciuni decat cei mai putin religiosi - 50%. Acest raspuns dovedeste faptul ca respondentii sunt capabili sa nuanteze din punct de vedere psihologic. Adica nu sunt prizonierii cliseelor.

Onestitatea respondentilor este ridicata si cand raspund la intrebarea "Dumneavoastra cand ati spus ultima minciuna?" - 9 procente astazi. Cu toate acestea, spune Mihai Anitei, eu cred ca noi mintim in fiecare zi si procentul ar putea fi mai mare. Dar depinde de "marimea" minciunilor. Cu toate acestea, respondentii recunosc ca minciuna face parte din comportamentul cotidian. Dumneavoastra ati fost prins vreodata cu o minciuna? Niciodata raspund 37 de procente dintre cei intervievati. Personal, mentioneaza conf. univ. dr. Mihai Anitei, cred ca toti, la un moment dat, am fost prinsi cu o minciuna, oricat de mica. Si aici a intervenit un mecanism de protectie. Dumneavoastra credeti ca spun mai multe minciuni… Privit din perspectiva implicarii sociale, omul sarac are aria contactelor sociale mai restranse. Astfel, el nu are nevoie sa practice minciuna pentru a obtine diferite avantaje.

TIPURI DE MINCIUNI. Nu exista minciuni mari si mici, ci exista minciuni pur si simplu. Este adevarat, din perspectiva morala. Din perspectiva umana si psihologica, putem spune, opineaza Mihai Anitei, ca lucrurile stau altfel - exista minciuni mari si minciuni mici. Totusi ar fi bine ca minciuna sa nu constituie un instrument perpetuu de a rezolva anumite situatii. Pentru ca minciuna este o maniera de a masca realitatea, adevarul.

"Cu toate ca minciuna nu este specifica omului, el este singura fiinta care are nevoie si este capabila sa-si construiasca realitati alternative. Nu poate sa traiasca intr-o realitate cotidiana total neschimbatoare. Omul are nevoie de aceasta evadare din real. Pentru ca toate acestea sunt mecanisme de aparare (…)"

"A minti inseamna a construi o noua realitate alternativa. A construi o realitate paralela cu cealalta, convenabila unor situatii. Toate minciunile pornesc de la un adevar si se raporteaza la el. Din acest motiv minciuna incarca subiectiv, obiectiv si fiziologic persoana care o poarta, iar adevarul «descarca»"
- conf. univ. dr. Mihai Anitei

DEZIRABILITATEA SOCIALA

Oamenii manifesta tendinta nativa si omniprezenta de dezirabilitate sociala, spune conf. univ. dr. Mihai Anitei. Au nevoia de a se prezenta intr-o lumina cat mai favorabila cu putinta. Aceasta dezirabilitate poate parea unora un comportament necinstit. Dezirabilitatea sociala ne indeamna sa mintim. Insa aceasta minciuna este acceptata social. Din punct de vedere psihologic, aceasta dezirabilitate este pe de-o parte, condamnata, iar pe de alta parte este incurajata. Sa spui cuiva ca ai o calitate, chiar daca nu o ai pentru a obtine avantaje, a ajuns sa fie apreciata de unele institutii in momentul aplicarii pentru o slujba.

INAMICUL MINCIUNII - POLIGRAFUL, DIN CE IN CE MAI FOLOSIT

Cuvantul ne este dat ca sa ascundem, sa prezentam realitatea asa cum dorim noi, spune conf. univ. dr. Mihai Anitei. Celelalte particularitati fiziologice sunt date de la natura si ne developeaza. Astazi se vorbeste foarte mult despre comportamentul si limbajul nonverbal. Ele au o semnificatie remarcabila. Se studiaza mai nou de angajatori. Din acest motiv se poate spune ca asistam la un adevarat razboi intre angajator si solicitant. Cel care solicita o slujba trebuie sa ofere o impresie cat mai buna, iar angajatorul este manat sa vada dincolo de aparente, sa gaseasca elemente care sa spuna mai multe despre ce poate sa faca omul respectiv daca ar ocupa postul pentru care aplica. Din acest motiv, foarte multe firme apeleaza chiar la poligraf, chiar si pe parcursul activitatii in asa-numitele teste de loialitate. Este cazul, in special, serviciilor secrete.

COMPONENTELE MINCIUNII

Minciuna sau comportamentul simulat este menit sa acopere o anumita conduita, un anumit comportament, informatie, semnificatia ei si raportul cu realitatea. Comportamentul simulat este de doua parti: una aparenta si una inaparenta. Partea aparenta este legata de mesajul verbal, de faptul ca noi comunicam un mesaj care nu este de fapt adevarul. Partea inaparenta este data de componentele fiziologice: puls, ritm respirator. Comportamentul aparent este acea conduita de mascare a unui mesaj.
Citeşte mai multe despre:   mihai,   intr-o,   editie de colectie,   minciuna,   anitei,   realitate,   minciuni

Serviciul de email marketing furnizat de