x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O sinucidere n_motivata

0
Autor: Lavinia Betea 20 Feb 2006 - 00:00
O sinucidere n_motivata


PAZNICI "VIGILENTI"
Intre securisti, demnitarii de partid si personalul care-i deservea, relatiile au fost reprezentative pentru regimul de dictatura comunista.

Cum urca in grad un lucrator de securitate si cum isi pastreaza functiile inaltii ofiteri? Dovedindu-si vigilenta si loialitatea cu orice prilej. Iar daca "prilejuri" nu sunt, acestea pot fi si trebuie inventate. Caci nu era, oare, unul dintre criteriile lor de apreciere, "arta combinatiilor informative"?

INSPIRATIE. Daca Securitatea Poporului a fost creata dupa modelul CEKA, nici cand liderii comunisti au anuntat deplina libertate si independenta nationala, sursele si invataturile sovietice nu si-au pierdut puterea. O sursa de inspiratie pentru ceea ce s-a numit in epoca "sinuciderea doctorului lui Ceausescu" trebuie sa fi fost "complotul medicilor evrei de la Kremlin". Aceasta fusese ultima ancheta stalinista de anvergura, montata de serviciile speciale sovietice careia - daca Stalin n-ar fi murit (1953) - urmau sa-i cada victime cativa dintre doctorii care-i ingrijeau pe liderii sovietici. "Doctori criminali" - acuzati de-a fi impartasit secrete despre viata inaltilor pacienti cu scopul de a pune la cale uciderea lor.

DOCTORUL LUI CEAUSESCU. Fara indoiala, un medic precum Abraham Schehter, cunoscut ca "doctorul lui Ceausescu", care-si insotea pacientul in toate deplasarile din tara si strainatate, nu putea starni decat invidie si admiratie pentru aceia care nu cunosteau arma cu doua taisuri a unei atat de privilegiate apropieri. Astfel ca vestea sinuciderii sale din 1973 a uluit Capitala. Abraham Schehter se aruncase de la etajul 7 al cladirii Spitalului de Urgenta Bucuresti. Imprejurarile enigmatice ale mortii unui om cu o cariera atat de stralucita au alimentat zvonul ca doctorul "fusese sinucis".

Adevarul, ca si in alte cazuri, a fost cunoscut de cercul initiatilor in sarcinile doctorului - ofiterii de securitate care-l aveau in permanenta supraveghere ca pe toti ceilalti slujbasi din anturajul demnitarilor. Dupa 1990 unii dintre acestia au publicat carti in care contrazic zvonurile neconvenabile. Deseori insa, gura pacatosului adevar graieste…

Este si cazul marturiilor fostului coordonator al Securitatii din acel timp, azi generalul pensionar Ion Stanescu (Silaghi), "retrogradat" din cauza mortii doctorului la rangul de sef al gospodariei de partid (alta functie care reclama vigilenta, cel care o inaugurase in Romania fiind un fost agent sovietic).

Reiese, cu claritate, din spusele sale furia lui Ceausescu la auzul vestii si acuzatia adusa capilor Securitatii: "Voi l-ati omorat, criminalilor…" Si i-a ordonat lui Ion Dinca ("bombagiului Dinca", zice Stanescu) cercetarea cazului.

Desi Nicu Ceausescu era urmarit de securisti 24 de ore din 24, in arhivele CNSAS figureaza ca "persoana necunoscuta"

EXCES DE ZEL. La "ordinul partidului" s-au supus si capii Securitatii, inmanandu-i lui Dinca dosarul de urmarire informativa al doctorului. In el se afla, dupa spusele lui Stanescu, "o nota dupa o convorbire telefonica purtata de Schehter, din Praga, cand il insotise pe Ceausescu, cu un medic din Bucuresti, in legatura cu un tratament pe care se impunea sa-l aplice presedintelui Romaniei".

Cititorului de azi, amator de dezvaluiri ale ofiterilor de securitate, amanuntul i se poate parea lipsit de importanta. In raport cu interdictiile personajelor din apropierea lui Ceausescu - care nu aveau voie sa dea nici propriilor soti amanunte despre serviciul lor - cazul putea fi ridicat la rangul de inalta infractiune de gravitatea aceleia de care fusesera acuzati medicii evrei de la Kremlin.

Fara indoiala ca o asemenea incalcare a interdictiilor ii facuse pe securisti sa reactioneze. Speriat bietul doctor a carui "vina" consta in aceea ca dorise sa-i fie cat mai util inaltului sau pacient, incercase, probabil, sa se sustraga urmarilor anchetei Securitatii. Cum "nici in gura de sarpe" - dupa propria expresie - nu puteai scapa de "vigilenta securistilor" - , alesese calea spre lumea cealalta.

Nu se stie cand s-a indragostit cantareata Daniela Vladescu de Nicu Ceausescu; i-a trecut insa fix in 22 decembrie 1989

"FRAMANTARILE" LUI SCHEHTER. Aceia pe care insusi Ceausescu ii numise "criminali" n-au patit nimic. Curand "a fost gasita" o scrisoare in care doctorul isi motiva sinuciderea prin "framantarile" ce le avusese. Cuvantul este tipic pentru jargonul profesiei si are un spectru larg de referinta in domeniul trairilor afective generate de "fapte reprobabile". In cazul Schehter, "framantarile" erau legate de viata sa de familie.

Dupa marturiile unor prieteni ai fiului lui Schehter, familia a fost cum nu se poate mai surprinsa de moartea doctorului. Iar dupa informatiile ce stau la dispozitia cercetatorilor in arhivele fostei Securitati, plastografierea scrisului si compunerea de false mesaje faceau parte din competentele unora dintre cei mai pretuiti agenti ai institutiei.

MISIUNI SI "FOBII" PATRIOTICE. Dupa criteriul supravegherii si "ascultarii" de Securitate reiese ca mari disidenti au fost fostii demnitari si odraslele lor. La randu-le, fostii ofiteri de securitate isi prezinta indatoririle ca "misiuni patriotice" de inalta competenta. Costurile si rosturile multora dintre ele - sub raportul risipei de energie, timp si bani - sunt imposibil de calculat.

Despre unele ca acestea, efectuate in resedintele familiei Ceausescu, ne-a relatat una dintre absolventele primei promotii de femei ofiteri de securitate: "Ce fel de misiuni aveam? Ca orice ofiter din sectie - misiuni informative si tehnice. Printre misiunile informative era aceea de a recruta si a tine legatura cu informatori din resedintele cuplului Ceausescu. Erau, in general, femei de serviciu. Ce-ti puteau ele spune? Despre o colega sau alta de lucru care n-a sters cum trebuie praful sau a uitat, nu stiu pe unde, ceva. Acestea erau genul de informatii raportate ofiterului superior. Dintre misiunile tehnice locul mai important era ocupat de controlul cu aparatele de depistare a radiatiilor. Mobile, dusumele, tufisurile din curte erau controlate centimetru cu centimetru. Stiam ca dupa moartea neobisnuita a lui Dej intrase groaza de iradiere deopotriva in Ceausescu si in sefii care coordonau paza si protectia familiei sale. Se mai facea controlul apei si hranei sotilor Ceausescu si controlul epidemiologic al celor care veneau in contact cu obiectele, imbracamintea si hrana acestora. Nu cumva sa aiba o boala de piele sau sa fie purtatorii unui microb sau virus cu care sa-i infecteze pe cei doi. Imi amintesc de doctorul Berca, epidemiologul care efectua controlul, a fost dat afara pentru ca si-a exprimat nemultumirea ca facuse atata scoala ca sa se ocupe de nimicuri."

"MIJLOACE SPECIFICE"


In cartea sa "Am fost sosia lui Ceausescu" fostul ofiter Dumitru Burlan povesteste despre practicile de verificare si urmarire la care erau supuse toate persoanele din apropierea familiei Ceausescu. In primul rand cei din suita prezidentiala: croitor, bucatar, ospatari, coafeza, un doctor. Apoi cei care lucrau in resedintele de protocol: femei de serviciu, lenjerese, surori medicale, electricieni, administratori, operatori de film.

SUPRAVEGHEREA LUI NICU


D.M., ofiter in 1984-1989 la UM 0666, ne relateaza: "Nicu locuia in cladirea care acum e sediul UNITER. Avea - ca oricare din zona puterii - militian permanent la poarta si tehnica de ascultare in casa. Dar nu era de ajuns. Intr-o garsoniera goala - care nici macar WC nu avea - se infiintase un post permanent de supraveghere. Se lucra in ture de 12 cu 24. Stateai 12 ore la fereastra garsonierei si te uitai catre poarta prin care se intra sau se iesea de la Nicu. Raportai imediat miscarea - a lui sau a vizitatorilor pe care-i avea. Raportam cu numele conspirativ "Cabina" despre intrarea la Nicu, spre exemplu, a cantaretei Daniela Vladescu. Conspirativ aceasta era numita in raport "Patachina". Nu-mi mai amintesc acum numele Nadiei Comaneci, alta persoana care figura des in rapoartele "Cabinei".

PRIMELE FEMEI OFITERI


In cinstea sarbatoririi a 40 de ani de la 23 august 1944, Elena Ceausescu a decis ca Scoala de ofiteri de securitate de la Baneasa sa scoata prima promotie de ofiteri femei. Cele mai multe absolvente au ajuns la Directia V sa se ocupe de paza si protectia ei sau a altor membri ai familiei Ceausescu. Elena Ceausescu a decis si tinuta lor: pantofi fara toc, fusta peste genunchi, parul strans in coc la spate, unghiile taiate scurt, rujul interzis.
Citeşte mai multe despre:   securitate,   ceausescu,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de