x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Omul care a adus cartea

Omul care a adus cartea

de Anca Scarlat    |    12 Feb 2007   •   00:00
Omul care a  adus cartea
BADEA CARTAN
Pe Badea Gheorghe Cartan il cunoastem mai mult din legendele comuniste. Putini stiu pentru ce a luptat el. Si cu ce scop a calatorit.

A fost un taran. De la poalele Fagarasului. Care a iubit graiul stramosilor si i-a dedicat propria viata. A invatat sa scrie si sa citeasca in varf de munte. A luptat impotriva incercarilor de maghiarizare a romanilor din Ardeal. S-a transformat intr-un soi de haiduc al cartii. Carte pe care o lua din Tara Romaneasca si le-o aducea, pe carari doar de el stiute, fratilor din munti. Si a mai fost un important reprezentant al Scolii Ardelene.

ACASA LA BADEA CARTAN. Putini stiu ca satul natal al eroului aducator de carte romaneasca este Cartisoara. Localitate prin care turistii trec de fiecare data cand merg spre Balea Lac. Cum putini stiu ca Balea face parte, administrativ, din comuna lui Badea Cartan. Unde se poate vizita si casa memoriala a acestuia, transformata in muzeu. Acolo se afla obiecte personale ale taranului calator. Localnicii il sarbatoresc in fiecare an. Este omul care le-a dat identitatea. Care le justifica mandria.

IARNA LA SINAIA. Tot ei, organizati de primarul comunei, merg in pelerinaj la mormantul lui Gheorghe Cartan, peste munti, la Sinaia. Taranul a fost adapostit acolo de familia Lahovary in ultimii ani de viata. Si-a dorit sa moara si sa fie inhumat la Sinaia, departe de casa. Nu pentru ca ar fi avut resentimente fata de locurile natale, ci pentru ca il durea uciderea limbii romane de la el de acasa. Pentru ca peste munti, la Cartisoara, dulcele grai al stramosilor lui era atunci in ilegalitate. El a vrut, asemenea ciobanasului mioritic, sa auda si dupa marea trecere in lumea celor drepti "fluierasul de fag" al limbii materne, pe care fratii sai din Ardeal, de dincolo de munti, nu-l mai ziceau de multi ani, fiind sub stapanire austro-ungara. Cartisorenii se imbraca de cativa ani in costumele populare pe care le-au mostenit de la bunii lor, se urca in autobuzul vechi, platit din banii primariei, si merg la Sinaia sa-l comemoreze pe consateanul lor. La fiecare 24 ianuarie, ziua nasterii lui. Anul acesta n-au mai mers. Din cauza unor probleme administrative. Dar sirul pelerinajelor va continua in anii urmatori.

„Mi-au cumparat un costum, da’ le-am spus sa nu cheltuiasca, ca si-asa nu umblu cu saracii de acelea nemtasti. La Bucuresti am fost de peste 170 de ori. Bucurestiul si Roma ar trebui sa le vada tot romAnul, ca, daca nu stie de mosu-sau si de tata-sau, zici de el ca-i orfan"
Badea Cartan

LEGENDA SI IDEOLOGIE. Povestea lui a fost rastalmacita, astfel incat sa corespunda nevoilor ideologice comuniste. Cateva generatii de elevi au invatat la scoala despre un taran care ar fi batut pe jos drumul Romei pentru a vedea cu ochii lui cine au fost "mama si tata" romanilor. Se spunea ca ar fi fost un simplu cioban din Ardeal. Dar nu se amintea nimic de faptul ca era un bun cunoscator de carte, ca vorbea cateva limbi straine si lupta alaturi de reprezentantii Scolii Ardelene pentru a demonstra ca originile romanilor sunt latine. Nu e de mirare ca s-a intamplat asta. In regimul comunist existau culegeri de filozofie din care reiesea ca Platon si Aristotel fusesera primii ideologi ai partidului. Sau se mai gasea din cand in cand cate un fals erou al socialismului caruia i se reconstituia un CV zdrobitor. Pentru ochii si urechile poporului. De cateva ori s-au si incurcat propagandistii nostri. Iar una dintre scene devenise banc la un moment dat, cand a fost adus la o emisiune televizata un batran rasculat de la 1907. Care de fapt fusese opresor.

"Avem opincile, bata, camasa, fluierul lui Badea Cartan. Si legatura de pietre aduse de la raul Iordan. Carti ramase de la Badea Cartan si desagii in care i-a carat prin munti"
Viorica Solomon
Muzeul "Badea Cartan" de la Cartisoara

Ni se spunea la scoala ca baciul de la Cartisoara "s-a invartit in jurul stalpului urias pana cand a citit toata istoria de pe el". Dar ar fi fost absurd ca un taran simplu, dintr-un sat de munte, sa descifreze atat de usor intelesuri absconse sculptate pe un monument antic. Asa cum tot absurd ar fi fost sa se fi dus la Roma pe jos, rupandu-si trei perechi de opinci, doar pentru ca auzise de columna. Si ca ar fi avut o curiozitate personala pe care a simtit nevoia sa si-o satisfaca. Este plauzibil ca ar fi adormit langa monument. Insa de aici s-a nascut imaginea zguduitoare a dacului coborat de pe columna, despre care scriau a doua zi, pe prima pagina, toate ziarele din oras. Din declaratiile lui Gheorghe Cartan reiese ca evenimentele s-au intamplat intocmai, dar felul in care au fost ele prezentate le-a transformat in altceva. Intr-o propaganda care pe multi i-a indepartat tocmai de esenta acelor fapte. Si de sufletul acelor oameni. A-l redescoperi acum pe Badea Cartan, luptator pentru cultura romana, inseamna in primul rand sa renuntam la exagerarile biografice comuniste. Sa lasam drumurile lui sa vorbeasca.

SCOALA ARDELEANA. Intamplator sau nu, viata lui Gheorghe Cartan se mai leaga de o mare exagerare intentionata a istoriei noastre. Se vorbeste si astazi despre binefacerile Scolii Ardelene. Si despre lupta acerba a reprezentantilor acesteia de a demonstra originile pur latine ale poporului si ale limbii romane. Doar ca s-a mers atunci pana la a se incerca sa se demonstreze puritatea latinismului nostru, ignorandu-se sau falsificandu-se unele dovezi evidente ale amestecului limbii si culturii noastre cu celelalte. Slavonismul era contestat de Scoala Ardeleana. Chiar din punct de vedere lingvistic. Si se incerca o "reconstituire" a limbii romane pe bazele limbii latine. Este totusi explicabila aceasta exagerare. In contextul incercarilor de maghiarizare a populatiei Ardealului. Si al falsificarii adevarului istoric de cealalta parte a baricadei, unde se incerca sa se demonstreze ca romanii nu s-au aflat pe acest teritoriu in momentul in care s-ar fi stabilit aici maghiarii. In acelasi context s-a revoltat si ciobanul de la poalele Fagarasului, cunoscut astazi ca Badea Cartan. A calatorit prin toata lumea in incercarea de a salva identitatea si limba romana.

O CASA TARANEASCA LA POALELE MUNTELUI

Muzeul dedicat lui Badea Cartan este administrat de Primaria comunei Cartisoara. Valerica Solomon se ocupa de intretinerea casei taranesti, in interiorul careia toate obiectele din gospodarie se afla la locul lor. Si unde obiectele care i-au apartinut calatorului sunt expuse pentru curiosi. "Avem opincile, bata, camasa, fluierul lui Badea Cartan. Si legatura de pietre aduse de la raul Iordan. Carti ramase de la Badea Cartan si desagii in care le-a carat prin munti", spune ea, in timp ce deapana povestea haiducului de carte romaneasca. Muzeul a fost infiintat in anul 1968. Primele obiecte au fost stranse incepand din 1960 de secretarul primariei si preotul din localitate. Cladirea muzeului a fost donata de doamna Silvia Francu, fiica fostului preot Vulcan. Aceasta a dorit sa se amenajeze in casa din centrul comunei acest spatiu comemorativ. Care este un muzeu al satului, "guvernat" de personalitatea locala a Cartisoarei. O gospodarie taraneasca de la jumatatea secolului al XIX-lea, compusa din casa si sura. Cu mobilierul specific zonei si perioadei respective. In acelasi muzeu sunt expuse o colectie de icoane pe sticla a pictorilor populari Matei si Timforea, icoane de Nicula, Fagaras si Tara Barsei si o colectie de fotografii vechi, reprezentand portul popular din secolele al XIX-lea si al XX-lea. Lazi de zestre facute de mesteri locali in aceeasi perioada. Si ceramica lucrata de mesteri olari din comuna.

PRIN LUMEA LARGA

Gheorghe Cartan a ajuns de trei ori la Roma. Prima data, mergand pe jos. A rupt atunci trei perechi de opinci. Dar a ajuns acolo unde trebuia. "Ultima oara, eu am dus coroana de bronz pana la Columna si mergeam in fruntea tuturor, asa imbracat de cioban, cu hainele mele", spunea el intr-un interviu acordat unei reviste a vremii. "Mi-au cumparat un costum, da’ le-am spus sa nu cheltuiasca, ca si-asa nu umblu cu saracii de acelea nemtasti. La Bucuresti am fost de peste 170 de ori. Bucurestiul si Roma ar trebui sa le vada tot romanul, ca, daca nu stie de mosu-sau si de tata-sau, zici de el ca-i orfan."

O STRADA SARACA

Numele lui Badea Cartan a ajuns, ca multe alte nume care s-au inscris in istorie, pe o strada clujeana. Poate cea mai saraca dintre toate. Unde a functionat multi ani un camin de nefamilisti al CFR Cluj. Cu aspect dezolant. Si oameni nevoiasi. Anul 1999 le-a adus o hotarare a administratiei prin care ar fi putut cumpara spatiile in care locuiau ca apartamente. Dar a urmat un monstruos scandal. Oamenii care au locuit pe Strada Badea Cartan vor avea poate intotdeauna o alta imagine a acestuia.

IN MIJLOCUL VIETII CULTURALE SI POLITICE

Gheorghe Cartan s-a nascut la 24 ianuarie 1849. Intr-o familie cu sapte copii. A umblat prin lume pentru a le aduce carte romaneasca celor din Ardeal. A fost jefuit de dregatori in drumurile sale ilegale. I s-au confiscat oile de mai multe ori. I-a scris imparatului, rugandu-l sa-i faca dreptate. "Ma rog deci Maestatii tale sa fii judecatoriu si sa fie trasi la raspundere...", se poate citi in consemnarile sale. Dar imparatul nu a intervenit in favoarea lui. Nu avea cum sa fie de partea unui roman judecat de unguri. Totusi, l-a eliberat din inchisoare, atunci cand si Regele Carol I a intervenit in favoarea lui. Multe dintre cartile aduse de el ilegal in Ardeal au fost distruse. 76.000 de exemplare au fost confiscate si arse la Brasov. A fost nevoie de patru care pentru transportul lor acolo. Dupa prima calatorie la Roma, Badea Cartan a intrat in lumea intelectuala a Capitalei. A atras atentia multor oameni politici ai vremii. In cinstea lui se organizau banchete. A fost invitat si in Parlament de mai multe ori. Avea legaturi stranse cu cei mai importanti oameni din stat. In preajma evenimentelor de la 1907 si-a spus opinia in fata celor care puteau lua decizii. Se spunea ca este un mare intelept. Intelepciunea lui venea din carti si din experienta de viata. Din calatoriile prin Europa. Si prietenia cu marile personalitati politice si culturale ale vremii.
×