x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Orasul mort

0
Autor: Oana Vataselu 10 Apr 2006 - 00:00
Orasul mort


HOLERA
Holera, cea mai naprasnica amenintare a secolului al XIX-lea, prin imprevizibilitatea propagarii flagelului, a semanat groaza in populatia de pe aproape intreaga planeta.

Literatura de specialitate localizeaza inceputurile bolii in Asia meridionala. Apoi s-a raspandit si pe celelalte continente prin sase epidemii, intre 1817 si 1913. Cea de-a sasea pandemie din 1899 a durat pana in primul sfert al secolului al XX-lea, cuprinzand inclusiv Romania, in 1913 in timpul razboiului balcanic. Acesta a fost momentul in care profesorul Ioan Cantacuzino a utilizat pentru prima oara in lume vaccinul antiholeric.

NAPASTA. Iasi, 10 iunie 1831. Iata descrierea napastei, facuta de rezidentul consular Mouton: "Orasul este un mormant deschis. Aproape toti medicii au sucombat; au murit si cei mai mari boieri. (…) pe ulite nu se vad decat morti si bolnavi. Nu se mai gasesc carute spre a fi ridicati; fiecare fuge care incotro.(…) nu mai exista nici o autoritate in fiinta, domneste o anarhie completa". Cu toate masurile adoptate pentru curmarea epidemiei, luna iunie din 1831 a adus un nou val de imbolnaviri si in Tara Romaneasca. Situatia se prezenta astfel: 5.071 de bolnavi, 2.913 decedati, 643 vindecati; aflam din volumul "Biciul holerei pe pamant romanesc" (Editura Academiei Romane), prin urmare o letalitate de peste 50%.

HOLERA BANTUIE IAR… Nu se stinsesera inca bine ecourile groaznicei epidemii de holera, care, intre 1830-1837, secerase intreaga Europa si nu numai, cand, in anul 1847, s-a ivit din nou aceasta molima pe continentul nostru. Asa se face ca la 16 aprilie consulul britanic Gardner facea cunoscuta aparitia holerei la Iasi, se mentioneaza in volumul "Biciul holerei pe pamant romanesc". Astfel, molima, care a inceput sa bantuie la Galati din cursul lunii aprilie, s-a deplasat progresiv spre Barlad si Bacau. Ravagiile provocate de holera la Iasi erau cumplite: intre 30 si 100 de morti zilnic pentru ca la 26 iunie numarul acestora sa ajunga la 200… De pe urma epidemiei, populatia Iasilor a fost redusa cu o treime.

O noua confruntare cu holera pe pamant romanesc a avut loc in 1977 in judetul Tulcea - 115 contaminari. Masurile energice luate atunci au facut, ca intr-un interval de o luna, sa se sisteze complet boala. Pentru moment…

In 1984 a aparut un nou focar cu cinci bolnavi, la Brazi, langa Ploiesti, pentru ca in 1995 sa mai fie descoperite alte 166 de cazuri, afirma prof. dr. Constantin Ciufecu, presedintele Societatii Romane de Epidemiologie in volumul "Biciul holerei pe pamant romanesc". "Aceste din urma epidemii, mentiona profesorul Ciufecu, s-au inscris in perioada calda a anului (iulie-august-septembrie), iar zonele de risc maxim au fost Delta Dunarii cu judetele vecine (Galati, Braila), dar si litoralul Marii Negre. Riscul major a fost asociat, concluziona Ciufecu, cu folosirea apei de baut netratate."

CUM SE TRANSMITE HOLERA

Holera este caracterizata prin crampe stomacale foarte dureroase, varsaturi si diaree, care duc la o puternica deshidratare a organismului. Boala este foarte contagioasa, indeosebi in cazul unor conditii de trai cu nivel scazut economic, igienic si cultural. Sursa de infectie o reprezinta omul bolnav. Cei mai expusi sunt cei subnutriti, convalescenti sau bolnavi de boli intestinale, batranii si copiii mici. Transmiterea se face prin contact interuman, in lipsa igienei, prin indigestie de apa contaminata sau de alimente, prin contact cu obiecte contaminate. Dar si mustele pot transmite boala.

IMAGINEA MORTII CU CHIP DE OM…

Asemanator bolilor naprasnice, cum este holera, Moartea este de genul feminin. Imaginea neolitica a mortii, zeita a regenerarii, tamaduitoare de boala si aducatoare de odihna, a devenit la popoarele indo-europene o reprezentare mitica infioratoare: neagra, urata, oase desirate cu coasa la spate etc. Trupul neinsufletit, scapat de suferintele care ii provoaca moartea, capata, imediat dupa consumarea ei, o inseninare deplina care contrasteaza cu momentele agoniei si chiar anterioare ei. Imaginea mortii care se arata bolnavilor sub forma unei babe hade si urate, numai ciolane desirate, cu ochii dusi in fundul capului, avand in mana o coasa, si pofteste omul sa bea dintr-un pahar o bautura amara, apa mortii, este cu totul alta decat trebuie sa fi fost ea imaginata de omul neolitic si numita de arheologi Doamna in Alb. Din cantecele funerare rezulta ca moartea este dezinteresata de darurile promise de muribund si insensibila la rugamintea muribundului de a fi lasat sa-si ia ramas bun de la cei dragi. (Prof. Ion Ghinoiu)

LEACURI IMPOTRIVA HOLEREI

In timpul epidemiei din 1831 in Transilvania, ziarele se intreceau in a scoate suplimente care contineau asa-zise leacuri ale holerei. Este si cazul tratamentului empiric al lui Istvan Josa, descris in volumul "Biciul holerei pe pamant romanesc". Terapia consta in aplicarea lipitorilor pe corpul bolnavului, administrarea unei potiuni cu vin fiert si laudanum, frecarea extremitatilor cu urzici; pe membrele paralizate erau puse furnici de padure, ale caror intepaturi erau foarte dureroase, dar care faceau minuni, dupa cum sfatuia initiatorul acestei terapii.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   holera,   holerei

Serviciul de email marketing furnizat de