x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Orchestra

0
19 Sep 2005 - 00:00
Orchestra


AUTOMOBILUL
Recentul sondaj CURS (august 2005) ne dezvaluie ce gandeste populatia din Romania de azi despre aceasta "orchestra", cat de mult o iubesc, ce sacrificii ar fi dispusi sa faca pentru a o conduce, cum se comporta concetatenii nostri urcati pe podiumul dirijorului.

ORCHESTRE SI ORCHESTRE. Una este orchestra Operei din Berlin si alta ansamblul muzical din Mioveni. Asta ar vrea sa spuna raspunsurile la intrebarea "Ce tara din lume credeti ca are cei mai buni producatori de masini?". Comparativ cu Romania, de peste douazeci de ori mai multe persoane intervievate au indicat Germania. Ierarhizarea tarilor in care se produc cele mai bune masini (Germania - 42% din raspunsuri; Japonia - 6%; Franta - 5%; SUA - 4%; Romania si Italia - 2%) releva mai degraba persistenta stereotipului "Neamtul s-a nascut cu cheia franceza in mana" (sic!), decat o stare de fapt pe piata productiei de automobile.

Ca psihosociolog, nu resping de plano ipoteza "samburele de adevar" al stereotipurilor, dar nici nu subscriu ideii ca stereotipurile, aceste "imagini in mintea noastra", rod al suprageneralizarilor pripite, reflecta ca intr-o oglinda de cristal realitatea. Altfel, ar trebui sa accept ca tehnologia japoneza, franceza sau americana in domeniul automobilelor ar fi de sapte pana la zece ori mai putin performanta decat cea germana.

O "ALEGERE LIBERA" FORTATA. Aproximativ 70% dintre persoanele carora li s-a cerut parerea cred ca marca automobilului reprezinta cea mai buna garantie. Intrebate fiind "Ce marca de automobil va place cel mai mult?", persoanele incluse in esantion au indicat, in ordine: Dacia (14%), Mercedes (10%), Volkswagen (7%), BMW (7%), Logan (5%), Opel (4%). Se verifica prin aceste raspunsuri ca iubim ceea ce este tangibil... macar cu privirea. Atata amar de ani intalneam pe soselele Romaniei aproape exclusiv Dacii, incat am ajuns sa le iubim, exact cum prevede teoria "simplei expuneri". S-a constatat ca familiarul incepe sa fie indragit: aproximativ 70% dintre cei intervievati care au declarat ca sunt posesori de automobile au precizat ca au o Dacie. Departe de mine gandul de a nega faptul ca Dacia i-a scos candva pe romani la asfalt, dar sa-ti placa mai mult Dacia decat Loganul suna parca a nostalgie. Ma insel eu oare? Cat despre marcile de automobile straine, nu pot sa spun decat ca aceia intervievati nu au gusturi indoielnice. Marcile de automobile enumerate se disting - in opinia celor intervievati - prin design, eleganta si lux (9%), prin rezistenta si siguranta (7%), putere si performanta (6%). S-au inregistrat si 4% raspunsuri de tipul "Imi place masina pentru ca este fabricata in Romania". Cei mai multi sustin ca prefera o masina noua fabricata in Romania (48%) in locul uneia straine la mana a doua (33%).

Dincolo de acestea, cred ca merita de retinut si faptul ca raspunsurile la aceasta intrebare converg cu raspunsurile obtinute la intrebarea referitoare la tara cu cei mai buni producatori de masini. Opiniile nu sunt totdeauna intern contradictorii si nici fluctuante ca vremea din vara care a trecut. Mai mult de 50% dintre respondenti au declarat - a se face distinctie intre "a declara" si "a actiona" - ca, daca ar fi cazul, si-ar cumpara un automobil de aceeasi marca a celui pe care il au acum. Nu este acesta un semn de iubire?

AMOR GHEBOS. Opt din zece persoane intervievate declara ca sunt multumite de automobilul pe care il au. Aproximativ 15% apreciaza cel mai mult la automobilul lor calitatea si confortul pe care le asigura, consumul de carburanti redus (9%), intretinerea usoara si piesele de schimb ieftine (9%). Multi isi iubesc deci masina pentru ca nu este pretentioasa. Mai mult, cand aleg sa cumpere un automobil, oamenii (51%) se intereseaza in primul rand cat consuma. Motorul, confortul si forma exterioara conteaza mai putin. Nu este si acesta un amor?! Iubesc automobilul cu toate defectele lui. Doar unul din zece respondenti nu-i gaseste automobilului propriu nici un defect. Ceilalti noua denunta: consumul de carburanti mare (16%), vechimea (14%), lipsa calitatii si a confortului (7%), intretinerea dificila si piesele de schimb scumpe (5%). Aproximativ o treime dintre persoanele intervievate nu stie (sau nu vrea sa recunoasca) ce o nemultumeste la automobilul pe care il poseda. In fond, nu-i placut sa recunosti public defectele fiintelor si lucrurilor pe care le indragesti.

Circa 14% din esantion marturisesc ca "si-au botezat" automobilul, le-au dat masinilor un nume, fie pentru a le dezmierda, fie pentru a le certa. Pentru aceste persoane, automobilul lor a incetat de a mai fi un lucru; a devenit "partenerul" sau, "partenera" lor. Nu mai merg cu automobilul in vizita la rude, la prieteni/prietene, ci cu Johny, Margareta, cu Diafana; nu se mai duc la teatru cu BMW-ul, ci cu Lorena sau Fritz! Dar mai au timp posesorii de automobile de activitati sociale si culturale care sa ii imbogateasca spiritual?

COSTUL AUTOMOBILULUI. Lux (aproximativ o cincime dintre respondenti a apreciat ca a avea un automobil este azi in Romania un lux) sau necesitate (aproape trei patrimi din esantion au apreciat astfel), automobilul costa. Cat ar fi dispusi concetatenii nostri sa plateasca pentru o masina noua? Cam 5.000-6.000 de euro. Oricum, mai putin decat costul celui mai modest automobil la mana intai. Asa se si explica, probabil, faptul ca cei mai multi posesori de automobile si-au achizitionat prima lor masina la mana a doua (54% din esantion). Sigur, au mai intervenit si alte calcule, dar veniturile modeste ii fac pe multi dintre noi sa se innoiasca, in principal, cu lucruri vechi. Cei mai multi (54%), daca ar fi sa-si cumpere o masina noua, ar prefera sa achite costul ei "cu banii jos". S-ar incumeta sa o plateasca in rate cu imprumut de la banca aproximativ o patrime dintre cei care au deja un automobil.

Pe langa pretul de achizitie, oricine stie ca intervin si costurile de intretinere a automobilului, plata carburantului, asigurarile, parcarile etc. Jumatate dintre respondenti sustin ca duc masina la service de cate ori este prevazut in cartea ei tehnica, 10% mai des si 34% mai rar.

Dar, dincolo de aspectul pecuniar, automobilul impune si unele costuri sociale. Aproximativ 15% dintre barbatii si femeile din esantionul investigat au fost de acord cu afirmatia ca "Cine are automobil nu mai are timp pentru spectacolele culturale" si peste 40% nu au acceptat afirmatia ca "Automobilul face ca familia sa petreaca mai mult timp impreuna."

COSTUL PSIHOLOGIC. Ar mai fi de adaugat costul psihologic. Intre 30% si 40% dintre persoanele intervievate apreciaza ca dictonul "Cine automobil are mare suparare are" contine cel putin un dram de adevar. Automobilul iti schimba intr-o masura sau alta psihologia. La volan devii alt om, ca si atunci cand bei un pahar cu vin. Poate. Cred mai degraba ca automobilul potenteaza unele trasaturi de personalitate: cine este cinic se manifesta cinic, infatuatul devine arogant, cel frustrat comite infractiuni etc.

Iata unele dintre costurile psihologice ale automobilului conform raspunsurilor din sondajul CURS: dintre cei care au automobil, aproximativ 40% nu poarta tot timpul cat sofeaza centura de siguranta; circa 25% au dat mita agentilor de circulatie pentru a scapa de amenda sau de alta pedeapsa, peste 50% injura la volan (10% foarte des, 19% des si 23% rar), aproximativ 20% fac semne obscene catre partenerii de trafic, 6% au marturisit ca au condus sub influenta alcoolului si la tot atatia "li s-a intamplat" sa faca sex in masina - banuiesc ca nu cu sotia sau cu sotul. Intuite fiind costurile financiare, sociale si psihologice ale automobilului, de ce alearga totusi atata lume dupa automobil? De ce atatea persoane sunt dispuse sa faca sacrificii pentru a intra in posesia unei "masini de vis"? Poate si pentru ca - asa cum declara aproximativ o treime din esantionul utilizat in sondajul CURS - automobilul le asigura "succes sentimental". Masina de vis fabrica vise!

HAINA SAU AUTOMOBILUL IL FACE PE OM? Poate ca intrebarea, reluand o vorba des auzita, este prost pusa. Personal, cred ca si hainele pe care le purtam, ca si automobilul sau - de ce nu?! - automobilele pe care le avem exprima destul de exact cine suntem din punct de vedere social. Marturisesc, fara bravada, dar si fara umilinta, ca nu am avut, nu am si, mai mult ca sigur, nu voi dobandi nici in viitor acest simbol al statutului social. Acest lucru nu ma impiedica sa recunosc faptul ca automobilul indica pozitia sociala pe care o avem. Cu cat automobilul este mai scump (sase din zece persoane intervievate cred ca pretul mai mare al automobilului inseamna si o calitate superioara a lui), cu atat statutul social al posesorului este mai inalt. Probabil ca acest adevar il aveau in minte cei care s-au declarat de acord cu afirmatiile ca ii putem cunoaste pe oameni dupa automobilul pe care il poseda (au facut o astfel de estimare 35% din esantion) si ca "Mai mult decat haina, automobilul il face pe om" (22% dintre raspunsuri). Daca adevarul ca automobilul da seama despre pozitia pe care o ai in ierarhia sociala nu poate fi ocolit, a considera ca "Numai cine are automobil este un om valoros" este de-a dreptul ridicola. Totusi aproximativ 10% din totalul persoanelor intervievate imbratiseaza un asemenea prapastios neadevar.

Septimiu Chelcea, psihosociolog

Date despre cercetare


Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.000 de subiecti cu varste de peste 15 ani, de catre Centrul de Sociologie Urbana si Regio-nala (CURS), in perioada 5-15 august 2005. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor, eroarea maxima fiind de +/ - 2,2% la o probabilitate de 0,95. Tipul esantionului este probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. In analiza prezentata s-a tinut cont de nivelul de educatie al respondentilor (studii: sub liceu, liceu si peste liceu), de categoriile de varsta (15-30 de ani, 31-55 de ani, 56 de ani si peste), de venitul gospodariei, media fiind de 7,8 milioane de lei pe fiecare gospodarie. S-a mai tinut cont de mediul rezidential al respondentilor (urban sau rural) si de regiunile in care domiciliaza (Est - Moldova, Vest - Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Sud - Oltenia, Muntenia, Dobrogea; Bucuresti).

CULOAREA PREFERATA


Si culoarea automobilului a intrat in vizorul analizei psihosociologice. Simbolismul culorilor a fost dovedit: rosu inseamna forta, ii caracterizeaza pe cei energici, activi, ofensivi, exprima agresivitatea, excitabilitatea si erotismul (aproape o cincime dintre cei chestionati a spus ca rosu este culoarea automobilului pe care o prefera).

OPTIUNILE DIRIJORULUI: ROMANII VOR SA SE SIMTA OCROTITI


Ceva mai putin de o treime din populatia esantionului a declarat ca are in proprietate sau in folosinta un automobil; tot atatia sunt si cei care ar dori sa dobandeasca unul. Intre soferul-dirijor si automobilul-orchestra exista o legatura tainica, un transfer de atribute: sensibilitatea fiintei trece asupra lucrului si forta acestuia asupra fiintei. Unele dorinte constientizate sau neconstientizate sunt satisfacute de masina. Intr-o perspectiva psihanalitica speculativa, s-ar putea interpreta faptul ca 82% dintre respondenti au declarat ca, daca ar avea bani si ar fi in situatia de a alege, nu si-ar cumpara o masina decapotabila: ei vor sa se simta inauntru, sa fie protejati! Mai prozaic, dar mi se pare mai aproape de realitate, ca psihosociolog imi explic aceasta optiune prin dorinta de a fi feriti de praful dens al drumurilor si de pericolul furturilor din masina sau a masinii insasi. O colega, in vizita in Florida, imi spunea ca acolo americanii nu au obiceiul sa-si incuie automobilul cand intra la Mall pentru cumparaturi. Multi isi lasa chiar cheia in contact pentru ca sa gaseasca racoare in masina cand revin.

INTRE TANDRETE SI PURITATE


Culoarea alba este asociata cu puritatea, inocenta si virtutea. Exprima sobrietatea, curatenia si castitatea (aceasta culoare a automobilului este preferata de 14% dintre respondenti). Culorile negru, gri si gri metalizat dau impresia de adancime, plinatate si greutate, sunt culori reci (au fost preferate de 17% din esantion). Negru si alb, culori acromatice, isi disputa locul doi in preferintele populatiei din Romania. Pe locul al treilea se plaseaza albastrul, care are o puternica rezonanta afectiva: exprima tandrete, profunzimea sentimentelor, senzitivitate (8% au preferat aceasta culoare rece).
Citeşte mai multe despre:   romania,   masina,   aproximativ,   editie de colectie,   automobilul,   automobil,   automobilului,   esantion

Serviciul de email marketing furnizat de