x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pamantul se revolta

0
Autor: Dana Purgaru 08 Aug 2005 - 00:00
Pamantul se revolta


Din Mozambic pana in Marea Britanie, din Romania pana in Noua Zeelanda, oamenii simt pe pielea lor efectele unei clime mai agresive.

DEZASTRE SI TRATATE
Din Mozambic pana in Marea Britanie, din Romania pana in Noua Zeelanda, oamenii simt pe pielea lor efectele unei clime mai agresive.

Efectele principale ale incalzirii globale sunt: topirea calotelor polare, mai ales cele nordice, temperaturi extreme zi-noapte, iarna-vara, vanturi foarte puternice, inundatii devastatoare, activitate vulcanica exagerata si cresterea numarului de cutremure si a intensitatii maxime a acestora. Conform unui studiu al Agentiei Europene de Mediu, precipitatiile anuale au crescut in centrul si nordul Europei cu 10%-40%, in perioada 1900-2000, in timp ce regiuni din sud au suferit o scadere cu 20%. Iarna, sudul si estul Europei au devenit mai uscate, iar multe regiuni din nord-vest "mustesc". Prognozele indica cresteri ale precipitatiilor anuale in nordul Europei si veri ploioase in cea mai mare parte a continentului nostru. Romania se afla printre tarile europene care vor fi afectate de un numar tot mai mare de inundatii, deci putem presupune ca anul acesta a fost doar inceputul. Schimbarile climatice si cresterea in intensitate a ploilor vor provoca revarsari ale raurilor si inundatii, in special in centrul, nordul si nord-estul Europei. Studiul mentionat releva ca Europa a cunoscut cresteri mari de temperatura in ultimii 100 de ani. Cel mai calduros an, recent, a fost 2003, iar cei mai caldurosi sapte ani din istoria continentului s-au numarat printre ultimii 14 - efectul de incalzire s-a simtit cel mai mult in nord-vestul Rusiei si in Peninsula Iberica. Se estimeaza ca in urmatorii 65 de ani debitul raurilor va scadea cu pana la 50% in sud si sud-est si va creste cu pana la 50% sau mai mult in multe dintre zonele de nord sau nord-est ale Europei.

FENOMEN. Oceanul contine 97% din apa planetei si joaca un rol important in ciclul hidrologic al pamantului care reprezinta traseul apei pe Terra. In regiunile calde tropicale, apa se evapora din oceane, crescand tot mai mult concentratia de sare. Sub forma de vapori, ea este apoi transportata de atmosfera spre latitudini mai mari, de unde cade sub forma de ploaie si zapada inapoi in oceane, diluand astfel concentratia de sare. Cercetatorii au observat ca in numai 40 de ani zonele tropicale si subtropicale ale Oceanului Atlantic au devenit exagerat de sarate, cu o intensificare a fenomenului in ultimii 10 ani.

O echipa multinationala de cercetatori a anuntat, la o zi de la intrarea in vigoare a Protocolului de la Kyoto, constatarea unor schimbari rapide in temperatura si salinitatea apelor de adancime, din apropiere de Antarctica. Se descoperise un rau urias de apa dulce in Atlantic care s-a format din topirea calotei polare. Cercetarile au aratat ca apele din apropiere de Antarctica sunt mai reci si mai sarate, fenomen care poate avea ca origine reducerea vitezei curentilor oceanici care exercita o influenta puternica asupra climei.

Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic este un curent de apa calda care se deplaseaza dinspre Ecuator la suprafata oceanului si se indreapta spre zonele nordice, unde are loc schimbul de caldura, prevenind racirea excesiva a Europei de Vest si a Canadei. Acest curent sustine intreaga structura climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti. Cand curentul incepe sa se raceasca, el patrunde in adancurile oceanului si isi schimba directia de deplasare sub forma unui rau spre sud, unde se incalzeste din nou si se ridica treptat la suprafata, dupa care se reintoarce la cursul initial intr-un proces continuu de convectie. "Motorul Termosalin" care face posibila aceasta miscare a curentului se afla in nord, unde se intalneste cu diferenta de salinitate dintre apa sarata a Ecuatorului si cea dulce de la pol. Aceasta diferenta face ca raul sa se scufunde in adancuri, dupa ce a eliberat in prealabil o anumita cantitate de caldura in atmosfera si astfel apa este "impinsa" de acest motor salin. Incalzirea globala la care asistam neputinciosi intensifica procesul de evaporare, adaugand apa dulce in zonele nordice, lasand tropicele tot mai sarate. Astfel, apele adanci devin mai putin sarate in zone critice nord-atlantice, unde cele sarate si dense se scufunda. Prin urmare, daca sectiunea nord-atlantica devine prea dulce, apele ei raman la suprafata si curentul isi incetineste viteza, cauzand modificari asupra structurii anotimpurilor.

AVERTIZARI. Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), infiintat in 1988 de Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) si de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, a intocmit mai multe rapoarte de evaluare asupra modificarilor climatice. IPCC prezice faptul ca, in cazul in care nu se iau masuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze nocive in atmosfera, temperatura medie globala va creste cu 1,4-5,8 grade Celsius pana in 2100, ceea ce reprezinta o incalzire de 2-10 ori mai mare fata de cea din secolul trecut. Cantitatile de precipitatii la nivel global vor creste (cu diferentieri regionale semnificative: scaderi si cresteri cuprinse intre 5%-20%) si se vor intensifica fenomenele meteo extreme, precum tornade, uragane, tsunami etc. Aceste lucruri vor provoca mai multe valuri de caldura si inundatii, disparitia a numeroase specii de plante si animale, aparitia unor boli precum malaria si, inevitabil, schimbari demografice.

POLUL NORD SE TOPESTE, NIVELUL OCEANULUI CRESTE
Click pentru a mari
Cu doua veri in urma, s-a observat topirea integrala a Polului Nord pentru prima data in istoria pe care o stim. Atat navele civile, cat si cele militare au putut naviga direct prin Polul Nord deoarece aceasta zona nu a avut decat o "pojghita" de gheata groasa de 4 m. "Gheata din Antarctica - care are o adancime medie de 2.200 de metri - contine 90% din apa proaspata, dulce, a planetei noastre si daca aceasta s-ar topi, nivelul oceanelor s-ar ridica cu 70 de metri", este de parere Tim Naish de la Institutul pentru Cercetari Geologice si Nucleare din Noua Zeelanda.

Ghetarul Larsen A de la Polul Sud s-a spart in bucati cu numai cativa ani in urma. La acea vreme, personalul stiintific calificat a declarat ca se studia acest eveniment si ca nu e mare scofala, deoarece ghetarul era conectat printr-o portiune relativ subtire cu Polul Sud de cateva zeci de mii de ani. Aceiasi cercetatori au adaugat faptul ca ghetarul Larsen B, care se afla in spatele lui Larsen A, nu se va topi si nici nu se va rupe, pentru ca "este bine ancorat in masa de gheata a Arcticii". Cu toate acestea, in anul 2003, Larsen B s-a spart si s-a raspandit in ocean. Aceiasi oameni de stiinta au explicat apoi ca de fapt ghetarul s-a topit intr-o perioada de 6 luni din cauza dimensiunilor sale uriase (cam cat suprafata unui judet din Romania). Explicatiile lor au dat insa gres. Fotografiile luate prin satelit au aratat ca acest ghetar s-a topit in numai 35 de zile si, mai mult decat atat, a facut sa creasca nivelul intregului ocean planetar cu 2 cm.

Dupa ce ambele sectiuni polare, Larsen A si Larsen B, au disparut in ocean, este expus topirii uriasul numit Ross’s Shelf, iar singura legatura care ar fi putut preveni ruperea in bucati a acestui colos era tocmai Larsen B. In momentul de fata, "Ross’s Shelf" se afla intr-un avansat proces de faramitare si, daca acest colos se va rupe, va elibera atat de multa apa, incat nivelul oceanic planetar va creste cu aproximativ 6,10 metri, ceea ce ar duce la scufundarea mai multor insule si orase aflate in apropierea tarmurilor.

GHEATA PUSA SUB LUPA

Inginerii de la Agentia Spatiala Europeana (ESA) se apropie de finalul verificarilor la CryoSat, satelitul de monitorizare a suprafetei inghetate de pe Terra, a carui lansare este programata pentru toamna acestui an. Misiunea constructiei spatiale este sa testeze predictiile conform carora suprafata inghetata a Pamantului scade ca urmare a procesului de incalzire globala. IceSat, satelitul lansat de NASA in 2003 tot in acelasi scop, survoleaza deja regiunile Antarcticii si Groenlandei. Informatiile provenind de la ambii sateliti vor oferi oamenilor de stiinta informatii complete in legatura cu dinamica globala a masei de gheata, precum si consecintele asupra climei, curentilor oceanici si a nivelului marilor.

INGROPAREA "GUNOIULUI"

Sir David King, consilier-sef pe probleme stiintifice al Guvernului britanic, are o rezolvare pentru stoparea emisiei de gaze "de sera" in atmosfera: ingroparea dioxidului de carbon - o procedura care s-a dovedit una de succes in urma experimentelor efectuate de compania norvegiana Statoil incepand din 1996, in Marea Nordului. Aceasta procedura se bazeaza pe separarea dioxidului de carbon din emisii si introducerea lui la o distanta de un kilometru sub fundul apei.

TRATATE CARE RECUNOSC DEZASTRELE, FARA FAPTE

Marii poluanti ai Terrei, SUA si Australia, impreuna cu China, India, Japonia si Coreea de Sud - impreuna cu responsabili pentru emisia a aproape jumatate din gazele cu efect de sera din lume - au incheiat pe 28 iulie, la Vientiane (Laos), un acord privind reducerea gazelor cu efect de sera. Insa acest pact nu are caracter obligatoriu si nici nu include un calendar. Reprezentantii acestor tari au explicat, cu ocazia intrunirii Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), ca documentul nu afecteaza cu nimic Protocolul de la Kyoto la care a aderat majoritatea statelor lumii. SUA - care ar fi trebuit sa-si reduca emisiile cu 7% si estimeaza o crestere a acestora cu 35% pana in 2012 - au decis sa nu ratifice acest acord, iar atitudinea lor a fost copiata de Australia. Refuzul SUA (care produc 21% din emisia de gaze cu efect de sera eliberate in atmosfera la nivel global) diminueaza eficacitatea Protocolului de la Kyoto. Binecunoscuta organizatie ecologista Greenpeace respinge noul pact anuntat peste noapte de SUA si celelalte tari din zona Asia-Pacific.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   larsen

Serviciul de email marketing furnizat de