x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Parfumati de dragoste

0
Autor: Loreta Popa 16 Ian 2006 - 00:00
Parfumati de dragoste


FAMILIA BIBESCU
Un trecut in care barbatii puneau fara preget mana pe spada sau pistol si se duelau pentru a-si apara iubirea.

Personalitati de exceptie, atat Principelui George Bibescu, cat si fiului sau, George Valentin Bibescu, nu li se pot contesta curajul, demnitatea si indarjirea manifestate de-a lungul intregii lor vieti.

Elev la Paris, Principele George Bibescu, fiul domnitorului Gheorghe Bibescu, refugiat in Franta, intrase la Academia Militara de la Saint-Cyr si participase la campania din Mexic purtata de trupele franceze ale lui Napoleon al III-lea, intre anii 1861 si 1867 - unde se distinsese ca ofiter de Stat Major.

MARIAJ DE CONVENIENTA. La intoarcerea in Franta, os domnesc si cetatean francez, o intalneste pe Printesa De Bauffremont, fiica Printului de Chimay si a Emiliei Pellapra, considerata fiica naturala a lui Napoleon, de care se indragosteste si careia ii va face o curte asidua. Din pacate, contesa era casatorita. Nepoata a doamnei de Tallien, Contesa Henriette Valentine de Caraman Chimay se casatorise in 1861, la 22 de ani, cu Printul Paul de Bauffremont. Mariajul de convenienta fusese aranjat printr-o telegrama si pentru reusita lui intervenise chiar imparateasa Eugenia a Frantei. Libertin incorigibil, De Bauffremont nu s-a dovedit un sot-model. In ciuda faptului ca Valentine i-a daruit acestuia doua fete, neintelegerile dintre cei doi erau din ce in ce mai evidente, iar printesa va cere despartirea.

LUPTA. Schimbata, cu un zambet ironic pe fata, Valentine luase hotararea ferma de a sta singura. In fapt, deja era cucerita de farmecul principelui roman George Bibescu. Idila lor era aprobata de mama Valentinei tocmai din cauza comportamentului sotului infidel. Soarta avea sa-i aduca pe cei doi rivali impreuna pe campul de lupta de la Sedan, unde in urma infrangerii suferite aveau sa cada prizonieri. Dupa restabilirea pacii, printesa va deschide actiune de divort, iar infidelitatilor sotului li se adauga acum si situatia de prizonier a acestuia. Acuzelor de infidelitate, De Bauffremont va raspunde aidoma, vizandu-l in mod direct pe Bibescu. La 18 februarie 1872, Principele George Bibescu il provoaca la duel pe De Bauffremont in Padurea Celle-Saint Cloud si, fiind un bun spadasin, il raneste. In urma duelului, principele roman s-a ales cu o condamnare de 15 zile de inchisoare, termen redus, dupa apel, la sase zile.

DINCOLO DE GRANITE. Indragostita, Valentine continua divortul si cele doua fete vor ramane in grija mamei. Vor parasi Franta si se vor stabili la Loschwitz, in Germania. Aici se vor naste Marcela (un copil al adulterului, conform gurilor rele) si Nadejde.

O astfel de viata, al carei scandal a revolutionat cartierul Saint Germain, nu se putea prelungi si Valentine de Bauffremont va cere despartirea bunurilor. Printr-o decizie din 18 iunie 1869, Tribunalul Senei, fara sa ii acorde o adevarata despartire, i-a dat castig de cauza impotriva sotului, dar acesta, furios la culme, a facut apel si a castigat anularea deciziei. Valentine incearca sa evite problemele divortului si se naturalizeaza in ducatul Saxa-Altenburg in 1875, dupa care se va casatori civil la Berlin, la 24 octombrie 1875, si ulterior la Dresda, in fata unui preot ortodox, cu George Bibescu. Bauffremont contraataca si la 10 martie 1876 reuseste ca Tribunalul din departamentul Senei sa declare casatoria nula. Lupta indelungata dintre cei doi a fost comentata copios atat in presa, cat si in saloane, iar cazul Bauffremont a devenit unul dintre scandalurile celebre ale epocii. Perechea nu a mai putut pune piciorul in Franta, instalandu-se in cele din urma la Bucuresti. Dupa promulgarea Legii Naquet, cu mari greutati si interventii, au reusit cei doi Bibesti sa-si reglementeze pozitia si sa reintre in Franta. Ei au mai avut doi baieti. Gheorghe C. Bibescu, nascut la 26 noiembrie 1878, decedat la 3 martie 1879, inhumat la Mogosoaia, si George Valentin Bibescu.

Iubirea dintre George Bibescu si Valentine de Bauffremont (foto), sursa de inspiratie pentru Martha Bibescu

EXCLUSI. Despre aceasta afacere, si nu numai, Andrei Oisteanu spunea in studiul sau despre duelul la romani: "Alungarea din cartierul Saint-Germain si excluderea din Almanahul de Gotha (al nobilimii europene recunoscut oficial) au produs amaraciune fostei frumuseti de la Palatul Tuilleries. George Bibescu a avut la activ foarte multe dueluri cu spada sau cu pistolul, pe care le provoca in urma polemicilor sale publice, fie in apararea tatalui sau, diabolizat de propaganda liberala, fie in apararea romanilor, diabolizati de unii francezi". "De pilda, in timpul unei dispute in contradictoriu purtate cu presedintele Asociatiei Jurnalistilor Francezi, Paul Granier de Cassagnac, acesta a exclamat in public: «Grattez le Roumain, vous trouverez le barbare!» («Razuiti-l pe roman, veti gasi barbarul!»). De fapt, Paul Granier parafrazase astfel un aforism celebru atribuit lui Napoleon: «Cautand in interiorul rusului, vei gasi un tatar!»". Ranit in orgoliul sau national, Bibescu l-a provocat pe publicistul francez la duel, dar acesta a parasit in graba Parisul. Lasitatea lui l-a discreditat, dar el a fugit de frica mortii. In primul rand, pentru ca stia ca Bibescu este un spadasin redutabil si, in al doilea rand, pentru ca si-a dat seama ca printul roman doreste sa faca din acest duel un act exemplar. Chiar si in pragul mortii, in 1901, George Bibescu l-a provocat la duel pe un ziarist cvasiobscur, C. Al. Ionescu, care se hranea din scandaluri de presa si care s-a exprimat ireverentios fata de print intr-o brosura intitulata «O chestiune de onoare»".

"Era fina, distinsa, cu un caracter extraordinar de energic, manuind cu dibacie toate armele si servindu-se de sanatatea ei delicata pentru a-si ajunge scopurile... Isi crease un anturaj de barbati a caror influenta si stima i-au ingaduit sa se foloseasca de opinia unor cercuri de care credea ca avea nevoie, cu admiratori fanatici. Patru dintre ei, foarte legati unul de altul si inconjurand-o tot timpul, gata sa o sustina, erau dispusi sa moara pentru ea" - Madame Carette Despre Printesa Valentine, Amintiri intime de la Curtea de la Tuilleries, pagina 249.

ASCHIA NU SARE DEPARTE DE TRUNCHI
Printul George Valentin Bibescu
George Valentin Bibescu, fiul lui George si al Valentinei Bibescu, s-a nascut in anul 1880. Acesta mostenise de la mama cutezanta si spiritul de aventura bonapartist, iar de la tata nobletea sufleteasca, simpatia pentru Masonerie si pasiunea pentru istorie. Mereu in primele randuri, avea brevetul international de pilot-aviator cu numarul 20, deci era cel de-al 20-lea aviator din lume, obtinut la scoala de pilotaj condusa de Louis Bleriot. Dupa aventura marina, despre care nu avem alte informatii decat marturia lui George Valentin Bibescu, acesta va pendula intre aventura terestra si cea aeriana. La acea data, soselele nu erau pregatite sa faca fata noului mijloc de transport. Infruntand prin urmare sosele impracticabile, echipajul Bibescu avea sa treaca eroic prin Ulm, Salzburg, Amstetten, Viena, Pesta, Arad, Sibiu si de acolo, prin Predeal, spre Posada si apoi Bucuresti. Se prea poate ca aceasta performanta neobisnuita in epoca a tanarului Print Bibescu, care a trezit din somnolenta si banalitate saloanele protipendadei bucurestene, sa fi aprins imaginatia Marthei Lahovary, pe atunci in varsta de 14 ani. Un lucru este cert - curand s-au logodit si s-au casatorit la Biserica Domnita Balasa. Au locuit cateva saptamani in Palatul Brancoveanu, apoi la Posada, departe de clevetirile gurilor rele. Casnicia sa cu Martha Bibescu s-a transformat intr-o relatie de convenienta, mergand fiecare pe drumul lui, salvand aparentele doar in societate. De fiecare data cand avea o aventura era decis sa divorteze si sa se insoare cu femeia momentului, sirul acestora fiind destul de lung. Printul a fost un pasionat sportiv, practicand canotajul, tirul si vanatoarea. Cu toate aventurile sale galante, George Valentin Bibescu ramane in istoria romanilor prin pasiunile sale pentru masini, motoare, aviatie si industrie, fiind un pionier in toate aceste domenii.

TOT FEMEIA. George Valentin Bibescu a fost un mare duelgiu, la fel ca tatal sau. Emanoil Hagi-Mosco spunea in cartea sa ("Bucuresti, amintirile unui oras") ca printul era un bun tragator si, uneori, a abuzat de superioritatea sa fata de rival, duelul dintre el si Radu Xenopol fiind unul de acest gen. Bibescu a ochit cu precizie, vestindu-l pe Xenopol ca-l va lovi in picior. Glontul a lovit in pulpa putin mai jos de abdomen, lasandu-i victimei o usoara schiopatare. In 1927, Bibescu s-a batut in duel si cu Nicolae Ioanid, din pricina doctoritei T.A., care fusese intretinuta la studii in strainatate de catre Ioanid si apoi a devenit metresa lui Bibescu. Ioanid, desi cu un ochi lipsa, a tras ca Bibescu sa aiba timp sa-si descarce arma, lovindu-l pe acesta in ficat. Grav ranit, Printul Bibescu a fost ingrijit de doctorul Ernest Juvara, care, la randul lui, a avut legaturi cu aceeasi doctorita.

BARFE, BARFE SI IAR BARFE

Var cu ea prin Mavrocordati, George Valentin Bibescu era pentru Martha Lahovary o figura cunoscuta din copilarie, un prieten de jocuri al acelui frate regretat atat de mult si al carui prenume il purta. Intre ei a fost o intalnire datorata intamplarii sau a fost un aranjament pus la cale de Marie Nicole Bibescu pentru a-si indeparta nepotul de o legatura din Geneva, devenita subiectul barfelor din oras? Nu se stie. Martha nu-si va aminti decat intalnirea oficiala de la Palatul Stirbei. Printr-un capriciu al sortii, fiica ei si a printului se va casatori cu fiul lui Ghika-Comanesti, pe care ea nu voise sa-l ia de sot.

CE SE ALEGE DINTR-O DRAGOSTE NEBUNEASCA

Martha Bibescu va nota, nu fara rautate, absenta Printului George Bibescu, caci nu mai era un secret pentru nimeni ca batranul senior, care isi iubise sotia pana intr-acolo incat o rapise, simtea tot mai mult nevoia sa traiasca departe de ea. Afacerile, administratia bunurilor din Franta ii ofereau multe motive de a sta timp indelungat la Paris. Astfel se incheie marile amoruri, caci acesti soti batrani fusesera eroii unui adevarat roman din care Martha Bibescu s-a inspirat. Cine ar fi putut crede, la vederea unui cuplu de batranei cuminti, care se plimba prin Bucuresti intr-o trasura de rachita, ca distinsul domn care isi potrivea monoclul pe nas pentru a masura frumusetile fusese indragostit nebuneste de cea care ii statea alaturi? Cu profilul ei de pasare de prada, cu o privire taioasa si cu o limba deosebit de ascutita, doamna speriase lumea buna cu aprecierile ei lapidare, iar pe servitori, cu caracterul ei trufas. In ciuda firii sale caustice si a defectelor, Printesa Valentine Bibescu va ramane un personaj istoric.

ULTIMELE CLIPE ALE PRINTULUI

Internat la Spitalul Elias, sub supravegherea profesorului Daniel Danielopolu, printul isi traia ultimele clipe. "Jurnalul" Marthei Bibescu surprinde trecerea lui spre neant. Pentru 2 aprilie 1941 ea mentioneaza: "George are cu 300.000 de globule rosii mai putin. Vestea ma copleseste. El nu va sti nimic, nu trebuie sa stie. Ce trista e o minciuna necesara, ce trist e sa ajungi sa te intrebi daca pana si tacerea e destul de muta". La 2 iulie, Martha Bibescu va nota: "George - astazi. La ora 10 si 20 agonia. Apoi moartea... Tot ce am scris despre tine in aceasta zi, in care viata mea se sfarseste, impreuna cu a ta, George..."

Fotografii si documentare "Mogosoaia, trei secole de istorie", a lui Narcis Dorin Ion, aparuta in 2002 la Editura Tritonic; Printesa Bibescu, ultima orhidee, de Ghislain de Diesbach, aparuta la Ed. Vivaldi, in 2003; Emanoil Hagi-Mosco, "Bucuresti, amintirile unui oras"
Citeşte mai multe despre:   prinţul,   valentin,   georg,   martha,   bibescu,   editie de colectie,   martha bibescu,   bauffremont

Serviciul de email marketing furnizat de