x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Parinti si copii

0
Autor: Cristina Diac 20 Feb 2006 - 00:00
Parinti si copii


BEIZADELELE
In vila din Primaverii a cuplului prezidential, Nicolae si Elena se comportau ca si cand n-ar fi fost "oameni de lume". In schimb, copiii si cercul lor de prieteni isi petreceau timpul liber in felurite chipuri, permitanu-si sa faca absolut tot ce le trecea prin cap.

Nicolae si Elena Ceausescu au locuit si ei in Cartierul Primaverii, impreuna cu staff-ul comunist. Resedinta cuplului Ceau-sescu avea cinematograf, sala de sport, cabinet stomatologic, camera de masaj, cabinet de fizioterapie, sala pentru bai cu sulf, piscina. Cei doi nici nu apucau sa foloseasca toate dotarile, astfel ca unor spatii le conferisera functii diferite celor pentru care fusesera proiectate. In sala de sport, bunaoara, depozitau cadourile primite de la "oameni ai muncii" si din strainatate. Majoritatea celor care s-au referit la stilul de viata al cuplului Nicolae si Elena Ceausescu au remarcat monotonia in care traiau cei doi. Saturati probabil de protocoa-lele vizitelor oficiale, sotii Ceau-sescu detestau extravagantele si stridentele vietii private.

Gusturile in materie culinara ale celor doi ramasesera la stadiul mancarurilor traditionale, taranesti. Dupa ce fu-sese diagnosticat cu diabet, Ceausescu manca numai ce scria in meniul alcatuit zilnic de medic. Suzana Andreias, o lunga perioada menajera cuplului prezidential, relateaza ca "Ceausescu nu era pretentios la mancare. Daca stiai sa i-o faci gustoasa si cu buruieni multe, era minunat". Pentru micul dejul, cei doi cereau si gospodaria de partid le trimitea doua felii de sunca de Praga, doua de parizer, doua sute de grame de branza telemea si o jumatate de litru de lapte dulce. Nu beau cafea, nu fumau iar alcool consumau in cantitati foarte mici. Garderoba cuplului impresiona prin cantitatea si calitatea pieselor vestimentare. In fiecare zi, Ceausescu isi alegea singur costumul, cravata, camasa, panto-fii. Prefera culorile sobre. "El isi facea toaleta singur, isi aminteste fosta menajera, se imbraca singur, se dezbraca singur. Lucrurile si le punea intr-o ordine desavarsita, nu si le arunca niciodata pe scaune sau in alte parti. Nici pijamaua pe care o dezbraca nu o lasa pe pat." Elena era la fel de maniaca in privinta ordinii si a stabilitatii obiectelor de folosinta personala.

LOISIR PREZIDENTIAL. In timpul liber, cei doi pareau sa aiba cam aceleasi mici placeri. Jucau table sau tabinet; "tovarasul" se mai antrena si cu o partida de volei; in zilele ploioase, in sala de cinematograf cu care era dotata vila din Primaverii, vizionau filme, in special productii autohtone; se uitau duminica dimineata la emisiunea "Viata satului"; ascultau cu mare placere romantele cantate de Ioana Radu si Mia Braia, precum si cantecele lui Gica Petrescu. O pasiune a lui Ceausescu, neimpartasita de consoarta, era vanatoarea. La petreceri erau invitati colegii din conducerea de partid sau membrii familiei. Nu erau frecventati de oameni din afara cercului strict al politicii. Invitatii primeau numai la vila de la Snagov. In serile de Revelion, plecau de acasa la ora 22:00 si la 2:00 erau deja inapoi.

"REBELI FARA CAUZA" - VARIANTA COMUNISTA. Modelul s-a dovedit fara putere asupra odraslelor. In jurul copiilor cuplului prezidential s-a construit o "gasca" de copii teribili, parca dupa modelul filmelor cu James Dean. "Rebelul fara cauza" ce sfida tot ce se putea sfida in America anilor 50, avea mai multe clone la Bucuresti. Copiii "burgheziei rosii" isi permiteau sa nu respecte nici o regula. Rememorand acei ani, Serghei Mizil, fiul lui Paul Niculescu Mizil, prieten apropiat al lui Nicu Ceausescu si membru de baza al grupului, recu-noaste astazi: "Pot sa spun cu mana pe inima, intr-o democratie, intr-o tara occidentala, daca faceam acolo ce faceam noi aici, intram imediat la puscarie".

Tanara generatie nu s-a limitat la petrecerile organizate in casele de protocol, locuite de parinti sau de ei insisi, la fel de utilate ca si vila lui Ceau-sescu. Serghei Mizil, care n-a stat niciodata in Cartierul Pri-maverii, ci pe bulevardul Kiseleff (in actuala resedinta a ambasadorului SUA la Bucuresti), isi aminteste ca locuia intr-o casa cu 30 de camere, plus piscina, jacuzzi, terenuri de tenis, helesteu in curte. La cinematograful personal putea sa vada orice film voia. Roma-nia Film si Sahia aduceau ultimele productii din Occident iar odraslele nomenklatu-ristilor le vizionau in anumite cluburi sau chiar acasa. Peliculele special comandate nu aveau subtitrare, dar exista o persoana care facea servicii de traducator.

CA AMERICANII. Cand nu se adunau acasa la unul dintre ei, mergeau la Cina, Doina, Pescarus, Melody, Hotel Triumf - locuri mondene in Bucurestiul anilor ‘70-‘80. Conduceau ultimele modele de Mercedes, Jaguar, Jeep Cheroke, Renault 16, pana in momentul cand Ceausescu a decis ca toata lumea sa aiba Dacia. Se imbracau dupa moda occidentala. La o descindere in Brasov, si-a amintit Sergei Mizil, pasnica populatie a fost profound uimita: "Eram cu 6-7 Jeepuri albe, imbracati in blugi, aveam parul lung, lumea credea ca suntem americani…. Cine mai avea blugi, ca noi, si alte haine din acestea, occidentale?" Puteau pleca in Vest oricand voiau, spune Serghei Mizil. Prieten bun cu Giovanni Becali, l-a vizitat pe acesta de multe ori in Germania, unde ramanea chiar si perioade mai lungi. Era prieten si cu Mircea Lucescu, Cornel Dinu, Radu Neumwailler, Gino Iorgulescu, Marcel Coras, Sorin Raducanu si cu "mai toti artistii".

Serghei Mizil, fiul unui responsabil cu agitatia si propaganda, despre efectele lor asupra "gastii" din Cartierul Primaverii

CONFLICT CU "ORGANELE". "Gasca" nu pierdea nici o ocazie "s-o faca lata". "Am facut atatea boacane, cred ca faceam una pe saptamana". S-au intamplat atatea, ca Seghei Mizil le-a si pierdut sirul. Placerea cea mai mare era sa sfideze autoritatile. "Eu spuneam bancuri cu Nea Nicu, il injuram la ei in casa. Il ironizam mereu pe Nicu, «Ce, ma, tac-tu care n-a facut in viata lui decat o pereche de pantofi, acuma se crede genial?…» La inceput radea, dar la un moment dat a inceput sa se enerveze. Eram ascultati dar nu-mi pasa". De cine sa se teama, cine ar fi avut curaj, dintre ofiterii cu "tehnica", doritori de promovare, sa spuna ca fiii "tovarasilor" nu sunt educati "corespunzator"? "Faceam absolut ce voiam, nu ne era frica de nimeni, de cine sa ne fie frica?" Intr-adevar, cine mai intra la facultate in acea vreme, desi nu-i placea sa invete? Cine isi putea permite sa nu se angajeze fara a fi condamnat la locul de munca sub acuzatia de "parazit social"? "Eu nici n-am fost membru de partid, nu m-a interesat niciodata politica, n-am vrut sa fac cariera. Si pe nici unul din grupul meu de prieteni. Daca voiai sa faci cariera, da, trebuia sa fii foarte atent."

Singura consecinta notabila a chefurilor si incaierarilor a fost incercarea de indepartare a lui Nicu de rebelii lui prieteni. Ca metoda de reeducare, puternica mama a decis sa fie trimis prim-secretar la Sibiu.

"A fost o perioada frumoasa, concluzioneaza Serghei Mizil, puteai sa faci ce vrei, sa pleci, sa ai acces la ultimele filme, la ultimele noutati. Faceam absolut ce voiam. Pai cine mai batea trei ofiteri de militie in circa si sa nu pateasca nimic?...", se intreaba si Seghei Mizil, actual om de afaceri.

"FA, DE CE DRACU NU-I SPUI CINE ESTI?…"


Dintre multele astfel de episoade, Serghei Mizil si-a amintit de unul in care furia lor s-a indreptat asupra unor militieni din Brasov. Fusesera la calarie undeva langa orasul de sub Tampa. "La intoarcere, eu am mers in masina cu Zoia, care conducea. Langa ea, in fata, era ofiterul de la Directia a V-a. Eu stateam in spate. Si eu si Zoia bausem inainte. La un moment dat, in Brasov, ne-a oprit un plutonier in civil si i-a cerut Zoiei permisul. Ea i-a raspuns ca n-are permis. Eu i-am spus atunci ofiterului: «Bai, arata-i legitimatia!». Plutonierul n-a fost prea impresionat si incepuse sa stranga lumea de pe strada, sa fie martori. Atunci m-am enervat pe ofiter, i-am spus «Esti un prost, nu esti in stare sa te descurci!» iar pe Zoia am intrebat-o «Fa, de ce dracu nu spui cine esti?». Atunci m-am decis sa intervin. Ne-a lasat in pace si am plecat mai departe. Insa pe drum mi-a venit ideea sa-i chemam si pe baieti si sa ne intoarcem sa-l batem pe plutonier. Ne-am intors im Brasov, l-am gasit, l-am batut. Mai departe, am zis sa mergem sa-i batem pe toti, in circa de militie. Zis si facut. Am plecat toti, dar de intrat n-am intrat decat Zoia, Nicu si eu. Zoia s-a urcat pe o bancheta si a inceput sa spuna un banc cu militieni. Eu imparteam pumni in stanga si-n dreapta, mai multi am dat decat am luat. Zoia, ma rog, era femeie. Cel mai rau a iesit saracu’ Nicu, a cam incasat. Dupa ce am terminat cu militienii, tot eu am venit cu ideea sa mergem si la primul secretar, sa-l speriem si pe el putin."

AU FOST IN "GASCA" ROSIE


Din cercul de prieteni din jurul Zoei, al lui Valentin si Nicu Ceausescu faceau parte Madalin Voicu (fiul violonistului Ion Voicu), Jean Maurer (fiul lui Ion Gh. Maurer, cel mai longeviv premier comunist), Pavel Rudenko (fiul lui Teodor Rudenko, tovaras de puscarie al lui Gheorghiu-Dej, ulterior ambasador in China maoista), Radu - Zaza Ioanid, Gyuri Fazekas (fiul lui Ioan Fazekas, detinator de inalte functii "pe linie de partid si de stat", atat in timpul lui Gheorghiu-Dej cat si in timpul lui Ceausescu), Mircea Trofin (fiul lui Virgil Trofin, membru in CC din 1960 si in CPEx de la infiintare pana in 1984), Vlad si Adi Popa (fiii lui Dumitru Popa, primar general al Bucurestiului intre anii 1968 si 1972), Fanel Vlad (fiul fostului sef al Relatii Externe al CC al PCR intre 1965 si 1969, ulterior ambasador in RDG), Ghita si Mandra Gheorghiu (copiii Licai Gheorghiu), copiii lui Barladeanu, fiul lui Gaston Marin, Irina Corbu (cu tatal director la Agerpress), Ilinca Preoteasa (fiica fostului ministru de externe Grigore Preoteasa, prima sotie a lui Adrian Nastase), Sanda Apostol (fiica dintr-o prima casatorie a lui Gheorghe Apostol, printre altele fost prim secretar al CC intre 1954 si 1955).
Citeşte mai multe despre:   nicu,   ceausescu,   fiul,   editie de colectie,   mizil,   serghei mizil

Serviciul de email marketing furnizat de