x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Paznici, sfetnici, calauze

0
Autor: Carmen Anghel 18 Dec 2006 - 00:00
Paznici, sfetnici, calauze


In folclor sunt des intalnite referiri la trimisii lui Dumnezeu. Ingerul este cel care il pazeste pe om de toate relele. Este cel care il sfatuieste de bine, cel care il indeamna spre bine. Romanii cred in ingeri.

Ingerii din popor

Ingerii le sunt foarte dragi romanilor. In folclor sunt des intalnite referiri la trimisii lui Dumnezeu. Ingerul este cel care il pazeste pe om de toate relele. Este cel care il sfatuieste de bine, cel care il indeamna spre bine. Romanii cred in ingeri. Unul dintre cei care au studiat de aproape credinta in ingeri a romanilor a fost marele folclorist Tudor Pamfile. Ingerii de pe langa Dumnezeu, Ingerii pazitori…

CETELE. Se crede ca dupa caderea lui Lucifer, cetele de ingeri ramase in cer se inmultesc necontenit. Pentru ca, imediat dupa ce mor, dupa botez, copiii mici, dar si cei care mor inainte de sapte ani, care nu ar avea nici un pacat, "se prefac in ingeri, care vor sta pe langa Dumnezeu, slujindu-l si rugandu-se pentru sufletele parintilor lor. Ei se vor cobori si in iad, unde acesti parinti, poate, se vor chinui in focul cel vesnic, si acolo le vor face vant cu aripioarele lor, ca sa-i mai racoreasca", spune Tudor Pamfile in Mitologie romaneasca (aparuta la Editura Grai si Suflet - Cultura Nationala, Bucuresti, 2000).

"Dupa unele credinti, in cerul lui Dumnezeu sunt trei randuri de ingeri: mai pe sus, mai pe la mijloc si mai pe jos, puse sub conducerea sfintilor «intai intre ingeri» Arhanghelii Mihail si Gavriil. Cu totii fac slujba de noapte a cerului, toaca si poarta facliile, dantuind imprejurul scaunului dumnezeiesc, imbracati in stima ingereasca", spune folcloristul.

INGERUL PAZITOR. Se crede ca Ingerul pazitor este trimis de Dumnezeu pe langa copil numai dupa botez, de unde rezulta ca numai crestinul se bucura de acest nepretuit sprijin al lui Dumnezeu, arata Pamfile.

Ingerul pazitor si diavolul se lupta pentru sufletul crestinului. Ingerul sta de-a dreapta, iar diavolul de-a stanga. Ingerul il indeamna pe om la bine, diavolul la rau. Ingerul scrie faptele bune ale omului, iar diavolul, cum era de asteptat, pe cele rele. Exista si exceptii, momente cand Ingerul pazitor il paraseste pe om: "(…) Numai cand omul merge in crasma, ingerul nu merge cu dansul, ci sta pe prag. Atunci dracul il iudeste ca sa uite de inger, ca l-a lasat afara si-l indeamna sa se sfadeasca, sa se bata, sa faca cuiva rau, ori sa puie gand la alte cele, la pacate; dar altfel, ingerul din zi si pana in noapte sta langa dansul si-l pazeste sa nu zica cuiva ceva, sa nu faca vreo suparare, sa nu faca rele". Interesant este insa ca si in credintele populare despre Ingerul pazitor si diavol apare ideea de liber arbitru: "Ingerul sta pe umarul drept al omului, iar Dracul pe cel stang si de acolo povatuiesc pe om cum cred dansii, si omul face cum stie el".

CAND FUGE INGERUL. Cateodata, ingerul pazitor fuge de omul rau, daca acesta se preface ca vrea sa il impunga cu cutitul pe alt om; mai mult cel care glumeste astfel mai ia si vreo sapte pacate ale omului amenintat in gluma. Problema apare atunci cand ingerul pazitor fuge pentru vreo 40 de zile, iar omul cel rau sau glumetul ramane in seama Diavolului. "Tot 40 de zile, ingerii nu se apropie de acele case in cari au intrat irozii la sarbatorile Craciunului sau capra la Sfantul Vasile." (Pamfile).

Cand omul moare, ingerul vine si ii ia sufletul. "Dupa ce iese sufletul din trupul omului, il poarta ingerul prin toate locurile si pe toate potecutele, pe unde i-au cutreierat piciorusele, cat a fost in viata. Dupa ce a colindat peste tot si s-aseaza la streasina casei, unde sta trei zile."

ARHANGHELII. Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sarbatoriti la data de 8 noiembrie, sunt numiti de popor "Arhanghelii", ne spune profesorul Ion Ghinoiu. In traditiile populare, arhanghelii sunt conducatori ai cetei ingerilor si responsabili cu transportul sufletelor mortilor. Unde sunt considerati patroni ai turmelor de oi, arhanghelii se praznuiau doua zile la rand (8 si 9 noiembrie); unde se credea ca acestia preiau si conduc sufletele mortilor in Rai sau in Iad, li se rezerva o singura zi, 8 noiembrie. Spre deosebire de ingerii obisnuiti, acestia au aripi, dar si sabii. Arhanghelul Mihail, mult mai prezent in folclorul romanesc in comparatie cu Arhanghelul Gavriil, poarta uneori cheile raiului, este sluga la Scaraotchi, cu care se lupta, vegheaza la capul bolnavului, daca acesta este ursit sa moara, sau la picioarele lui, daca mai are zile de trait, ca nas, prezice moartea cumatrului, apare ca patron al tiganilor si asa mai departe. Scurta perioada de incalzire trecatoare a timpului, de doua pana la patru zile, care apare de obicei intre Arhangheli si Craciun, este numita local, in Transilvania, Vara Arhanghelilor.

LEGENDA LICURICIULUI. Pentru ca romanul pune intr-o poveste sau intr-o legenda tot ceea ce traieste sau se regaseste cumva in viata sa, asa se intampla si cu micutul licurici. Licuriciul este o insecta din ordinul Coleopterelor, dar in credintele populare se spune ca este faclies, focul lui Dumnezeu, scanteiuta. Femela licuriciului emite o lumina fosforescenta. Se spune ca Licuriciul ar fi fost randuit de Dumnezeu sau de Sfantul Petru sa lumineze calea celor rataciti noaptea prin padure. In alta legenda, Dumnezeu, facand o vizita pe pamant, a fost insotit de ingerii din cer. Acestora le-au placut mult privelistile de pe aici, iar unul dintre ei s-a indragostit de fata unui pastor. La intoarcere, inainte de intrarea lor in cer, Dumnezeu transforma ingerii in stele ca sa priveasca de sus frumusetile pamantului. Dar… pe cel indragostit l-a azvarlit pe pamant, unde s-a transformat in licurici. Facliile padurilor, licuricii, apar in preajma solstitiului de vara, cand inceteaza cucul a canta, si lumineaza noaptea, de la apusul soarelui pana dimineata (se crede in Oltenia).

Licuriciul este o vietate misterioasa cu dublu rol in folclorul romanesc: pozitiv ("Orbul care va avea 9 licurici isi va recapata vederea", "Copilul in a carui scalda se va pune trup de licurici, acela va fi luminat la minte"), dar si negativ: ("Licuriciul este ochiul dracului", "Cine are licurici pe langa casa e semn ca acela e prietenul dracului"). (profesor Ion Ghinoiu)

MESTESUGURI. Ingerii au coborat din povesti si legende si in zona vizuala. La inceputuri, ingerii erau pictati pe oua. Acum, unii dintre mesterii populari au reluat obiceiul. Alti mesteri ii picteaza pe icoane, ii sculpteaza in lemn, ii coc in turta dulce sau le dau forma in lut. Apoi ii coloreaza frumos spre incantarea si bucuria copiilor, dar si a celor mari. Si spre aducere aminte ca pe pamant e mai bine sa faci fapte bune decat sa indemni la rau.
  • (Pagini realizate de Carmen Anghel, cu sprijinul profesorului Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu")
    "O credinta generala in Bucovina si aiurea: cand iti tiuie in vreo ureche, e ingerul care suna clopotelul si-ti da de stire ca se apropie diavolul. Ca sa te aperi, trebuie sa-ti faci indata cruce la urechea aceea"
  • I. Aurel Candrea - "Folclorul medical roman comparat", Editura Polirom, 1999
  • "Inger, ingerasul meu,/ Sluguta lui Dumnezeu,/ Paze-mi sufletelul meu,/ Cel de zi si cel de noapte,/ Pana-n ceasul cel de moarte,/ Inger bun, pazeste-ma,/ Cruce ducel-adoarme-ma!"
  • Tudor Pamfile, Mitologie Romaneasca
  • Citeşte mai multe despre:   dumnezeu,   ingerul,   editie de colectie,   ingerii,   pazitor

    Serviciul de email marketing furnizat de