Pietre grele de incercare

Lansate la inceputul anului 2000 si incheiate in 2004, negocierile de aderare au constituit un drum lung si complicat de pregatire pentru dificila misiune europeana.

Vasile Puscas a incercat sa invinga scepticismul comunitar si a promis ca ne vom respecta angajamentele

Comunitatea europeana, sceptica fata de noii candidati la statutul de membri ai Uniunii, a impus o serie foarte complexa de negoci-eri, care sa acopere structura unei societati. Initial impuse ca un experiment in negocierile cu actualii 10 noi membri ai UE, capitolele au reprezentat o metoda a autori-tatilor europene de a-si proteja propria piata interna de socurile rezultate din aderarile concomitente ale unui numar mare de state aflate intr-un stadiu diferit de dezvoltare. Astfel, de incheierea acestor capitole, care trebuie realizata conform acquis-ului comunitar, este direct legata semnarea Tratatului de aderare a unui stat candidat la Uniunea Europeana.

PROPRIA EXPERIENTA. Si Romania a fost nevoita sa deschida 31 de capitole de negociere. Povestea noastra a fost insa una mai complicata, pentru ca negocierile s-au intins pe durata a patru ani. Dupa multe acorduri provizorii si redeschideri ale unora dintre capitolele mai problematice, autoritatile de la Bucuresti au reusit sa adopte o mare parte din legile inspirate din acquis-ul comunitar. Progresul a fost remarcat in ultimul Raport de tara al Comisiei Europene, din 6 octombrie 2004, cand Romania a primit statutul de "economie de piata functionala". Doua luni mai tarziu, la data de 14 decembrie, Romania incheia ultimele trei capitole cu UE, iar Consiliul European recomanda semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005.

SUB LUPA. Urmeaza o perioada foarte solicitanta pentru Romania, care trebuie sa dovedeasca Uniunii in urmatorii doi ani ca isi poate duce la capat angajamentele pe care le-a luat prin intermediul negocierilor de aderare. O monitorizare periodica va fi realizata de Comisia Europeana. Oficialii europeni au anuntat deja ca monitorizarea se va concretiza la sfarsitul anilor 2005 si, respectiv, 2006 cu cate un raport, in aceste documente urmand sa fie analizate toate domeniile aderarii.

"Vom depune toate eforturile pentru atingerea obiectivului trasat de catre Consiliul European de a incheia cu succes negocierile cu Bulgaria si Romania in 2004", promitea Executivul de la Bruxelles, la inceputul anului 2004. Dupa cateva luni, comunicatul oficial releva evolutia remarcabila a celor doi candidati: "Comisia Europeana confirma ca strategia de preaderare pentru Romania si Bulgaria a fost un succes" - Comunicatul Comisiei Europene

ULTIMELE NOASTRE HOPURI Capitolul 22 - Mediul, Justitia si Afacerile Interne - capitolul 24 si Concurenta - capitolul 6 sunt singurele dosare discutate cu expertii Comisiei Europene, care s-au dovedit a fi cele mai dificile si cu cele mai mari implicatii. Pentru ca aceste capitole sa fie inchise, autoritatile romane a trebuit sa inceapa aplicarea cat mai rapida a unor reforme prin care sa se asigure atat bunul mers al Justitiei, securizarea granitelor Romaniei ca viitor membru al UE, cat si crearea unui mediu de afaceri stabil in tara. Acest criteriu este de altfel extrem de important pentru orice stat care doreste sa devina parte a pietei unice europene. "JOC DE GLEZNE" PENTRU CEVA TIMP Negocierile cu UE au insemnat si o serie de "aranjamente tranzitorii" in care Romania promite sa indeplineasca, intr-o anumita perioada de timp, lungi liste de obligatii. Rolul acestor perioade este de a nu "brusca" trecerea la regulile jocului din spatiul comunitar. Romania a obtinut 50 de perioade de tranzitie si aranjamente tranzitorii, acestea fiind mai multe decat cele obtinute de vecina noastra Bulgaria si totodata cele mai multe perioade de tranzitie dintre toate cele 10 state care au aderat in luna mai 2004. SUNTEM IN MECI, DEPINDE CUM JUCAM Pentru aderarea Romaniei si Bulgariei a fost pus la punct si un sistem de "cartonase", similar cu cel folosit la aderarea celor 10 noi state membre. Cartonasele vor reprezenta stadiul in care se afla fiecare domeniu in parte. Astfel, cartonasele verzi vor fi acordate de Bruxelles pentru progresele importante, cartonasele galbene pentru intarzieri si riscuri, iar cele rosii pentru capitolele unde inca "nu stam bine". Acordarea cartonasului rosu ar atrage dupa sine suspendarea aderarii Romaniei sau a Bulgariei la UE cu inca un an.