x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Plagiat literar si stiintific

0
09 Oct 2006 - 00:00

GAINARII LOCALE SI DE LUX
Cuvantul plagiat vine din latineste si inseamna a vinde altora sclavi furati sau, in orice caz, care nu apartin vanzatorului.

GAINARII LOCALE SI DE LUX
I.L. Caragiale a ajuns sa fie copiat in milioane de ... bancnote. Astfel imaginea scriitorului valoreaza astazi 100 RON

Cuvantul plagiat vine din latineste si inseamna a vinde altora sclavi furati sau, in orice caz, care nu apartin vanzatorului.

In 2005, un jurnalist de la USA Today, pe nume Tom Squitieri, a trebuit sa-si dea demisia pentru ca s-a autocitat fara sa puna ghilimelele. El a folosit fragmente dintr-un text al sau, publicat cu un an in urma in alt ziar, si anume in The Indianapolis Star. Sanctiune destul de bizara, caci ziaristul n-a facut altceva decat sa se autoplagieze. Iar partea vatamata, adica tot el, n-a depus plangere.

GAINARII. Exista si cazuri autohtone, mai putin bizare, e adevarat, dar mult mai grave, cum este cel al fostului ministru al Sanatatii, conf. dr. Mircea Beuran (supranumit "ministrul Xerox"). In 2003, el a reprodus, prin traducere, o carte americana, "On Call", careia i-a pus un alt titlu, "Ghidul medicului de garda", si i-a atasat alte semnaturi, respectiv Mircea Beuran si Gerald Popa. Dupa care a publicat-o.

Un alt caz este din domeniul... arheologiei. In 2004 aparea sub egida Institutului National al Monumentelor Istorice volumul "Standarde si Proceduri in arheologie", semnat de Mircea Angelescu, directorul Directiei Generale a Patrimoniului Cultural National din cadrul MCC. Plagiatul a fost sesizat de Tiberiu Vasilescu, lector universitar, care, intr-o scrisoare adresata conducerii MCC si Institutului de Memorie Culturala, a atras atentia ca lucrarea ar fi o cvasitraducere dupa "Standards and Guidance", editata in Marea Britanie in 1994. "Autorul" a explicat ulterior in presa asemanarea izbitoare cu originalul britanic prin aceea ca editura ar fi incurcat doua CD-uri pe care era lucrarea.

Acestea sunt insa "gainarii" locale. Exista si plagiaturi de importanta planetara, pe care nu le-a judecat nici o instanta. Putina lume stie, de pilda, ca adevarata descoperitoare a radioactivitatii artificiale a fost romanca Stefania Maracineanu, nu Irene-Joliot si Frederic Curie, care au luat Premiul Nobel pentru aceasta in 1935. Stefania lucrase in laboratorul sotilor Curie (parintii lui Irene si Frederic) in perioada cand isi pregatea teza de doctorat si semnalase, inca din 1924, celor doi cercetatori descoperirea sa. De altfel, Frederic si Irene au si recunoscut acest lucru intr-un interviu acordat ziarului Neues Wiener Journal. Restituirea a ramas, din pacate, la acest stadiu.

SavantI la mana a doua: Norbert si Frederic Curie au luat Premiul Nobel pentru descoperiri facute de altii

GRAMA SI CAION. Exista si plagiaturi invocate, dar nu dovedite. In 1891, la aproape trei ani de la moartea marelui Eminescu, Alexandru Grama, un respectat profesor din Blaj, a scos de sub tipar o carte de o inexplicabila rautate, intitulata "Mihail Eminescu. Studiu critic", in care poetul national era acuzat de plagiat grosolan. Astfel, sonetul sau "Venetia" este considerat o imitatie dupa "Sonette aus Venedig" al poetului german August Platen-Hallermund, iar "Povestea codrului", un plagiat dupa "Der Hirtenknabe" a lui Heinrich Heine. La capitolul eruditie, cartea lui Grama se sustinea solid, dar finalitatea demersului sau a fost amendata drastic de contemporaneitate si anulata de istorie. Alexandru Grama s-a ales doar cu dezaprobarea societatii si cu o felicitare calduroasa din partea lui Alexandru Macedonski... Un alt detractor mai de clasa totusi al marelui poet. In ceea ce-l priveste pe I.L. Caragiale, el a fost acuzat ca ar fi plagiat "Napasta" dupa o piesa a scriitorului maghiar Kemeny Istvan, intitulata "Nenorocul". Acuzatia aparea in 1901 in doua articole din Revista literara si erau semnate cu pseudonimul Caion. Furios, Caragiale s-a adresat presei din Bucuresti, a aflat numele real al autorului (C. Al. Ionescu), l-a actionat in justitie si a castigat fara probleme, gratie pledoariei avocatului sau, Barbu Stefanescu Delavrancea.

Cea mai amuzanta acuzatie de plagiat ramane insa cea lansata de Demostene Russo, eminent specialist in domeniul bizantinologiei si membru corespondent al Academiei Romane. Nu se stie de ce inca din 1901 lui Demostene Russo i se pusese "pata" pe "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie", devenind cel mai inversunat contestatar al acestei extraordinare lucrari, monument de umanism si spiritualitate romaneasca. In ciuda replicilor nimicitoare ale unor contemporani de prestigiu precum Nicolae Iorga, el s-a incapatanat sa sustina ca "Invataturile..." sunt un simplu plagiat din autori bizantini, amplificate si preschimbate dupa un text slavon de alti imitatori. A si numit-o, de altfel, "Invataturile lui Pseudo-Neagoe". Si-a sustinut convingerile pana a murit, in 1938.

NOBEL. Exista si aspectul plagiatului discutabil, cand, metaforic vorbind, unul castiga cursa si altul ia medalia. Cel mai dramatic caz fost cel al medicului roman Stefan Odobleja, creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate. In 1938-1939 aparea la Paris in limba franceza "Psihologia consonantista", lucrarea sa monumentala, prin care a facut publica prima conceptie privind cibernetica generalizata si a demonstrat caracterul multi si interdisciplinar al acesteia. Zece ani mai tarziu, americanul Norbert Wiener publica celebra sa lucrare "Cibernetica sau stiinta comenzii si comunicarii la masini si fiinte vii", ale carei idei fundamentale sunt suspect de asemanatoare cu cele ale savantului roman. Urmarea: Wiener a luat Premiul Nobel, iar Odobleja a murit sarac, la 4 septembrie 1978, intr-o camaruta luminata cu lampa cu gaz. Totusi, ca o amara compensatie, cu cateva zile inainte sa-si dea obstescul sfarsit, la cel de-al IV-lea Congres International de Cibernetica de la Amsterdam, i s-a recunoscut prioritatea mondiala de precursor al ciberneticii...

IMPRUMUT CU FINAL FERICIT

In 1999, rectorul Ion Spinulescu, acum in varsta de 71 de ani, vaduv fiind, s-a casatorit in secret cu mai tanara sa colega Anca Gheorghiu, 45 de ani, prorector la aceeasi universitate. Cum aceasta n-avea inca titlul de profesor universitar si nici macar pe acela de conferentiar, s-a gandit sa le obtina cu ajutorul sotului. Care sot a apelat la fiul sau din prima casatorie, Sever Spinulescu, mai tanar cu doi ani decat mama sa vitrega. A apelat in sensul ca i-a cerut acordul sa preia unele pasaje din cartile lui pentru a le introduce intr-o lucrare a sotiei sale. Initial, Sever a acceptat. Dar cand a vazut ca "mama" a luat titlul de conferentiar si ca acum vrea si titlul de profesor universitar, ambele pe munca lui, i-a sarit tandara. Scandalul pare sa fi fost intetit si de sotia lui Sever, respectiv nora vitrega a doamnei conferentiar Anca Gheorghiu. Care, in ciuda opozitiei din familia sotului, a obtinut pana la urma titlul de profesor universitar, dosarul fiind validat, cu 9,7 puncte. Totul e bine cand se termina cu bine.

RECUNOSCUT DUPA MOARTE

In h292h2, fiziologul roman Nicolae Paulescu (h2869-h293h2) publica in revista Archives Internationales de Physiologie rezultatele cercetarilor sale privind descoperirea insulinei (numita de el pancreina). In h2922, canadienii Fr. Grant Banting si Ch. Herbert Best anuntau descoperirea insulinei, iar un an mai tarziu primeau Premiul Nobel pentru fiziologie si medicina. A fost considerata cea mai mare descoperire medicala a secolului al XX-lea. Prioritatea fiziologului roman avea sa fie recunoscuta abia dupa 50 de ani. Din pacate, Paulescu nu mai era in viata.

DETRACTORUL LUI EMINESCU

Profesorul de teologie Alexandru Grama (h2850-h2896) si-a facut studiile de Filosofie si Teologie la Universitatea din Viena, unde si-a luat si doctoratul in h2877. A fost profesor de Drept canonic si lstorie bisericeasca la Seminarul teologic din Blaj (h2877-h2893). A publicat manuale didactice, lucrari de istorie in viziune confesionala si a redactat "Foaia Bisericeasca" de la Blaj (h2883-h2886). Si-a atras oprobiul opiniei publice si al criticii literare printr-un studiu despre M. Eminescu, in care denigra poetul, poezia sa si curentul eminescian.

"GRESELI GROSOLANE DE INFORMATIE ISTORICA"

In urma cu cativa ani aparea in Franta, sub semnatura contesei Alexandra Laignel-Lavastine (fosta sotie a lui Emil Hurezeanu), o carte cu un continut denigrator la adresa lui Eliade si Cioran: "Fascisme et communisme en Roumanie. Enjeux et usages d’une comparaison". Cartea a starnit aplauze si cronici elogioase in mediul jurnalistilor parizieni de stanga, care nu stiau cine au fost cei doi. Cunoscatorii operei si vietii lui Eliade si Cioran au pus-o insa drastic la punct pe autoare. Astfel, intr-un lung articol intitulat "Ii vor interzice pe Eliade si Cioran?", Jean Claude Maurin afirma ca Alexandra Laignel-Lavastine nu numai ca distorsioneaza adevarul istoric cu buna stiinta, pentru a face din Eliade si Cioran doi monstri ai gandirii extremiste de dreapta, dar comite si greseli grosolane de informatie istorica. In Romania, Marta Petreu, profesor de filosofie la Universitatea din Cluj, o "demoleaza" si ea pe frantuzoaica, dovedind-o de "plagiat nerusinat" si "inalt furt calificat", cu chiar extrase din cartea acesteia.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   plagiat

Serviciul de email marketing furnizat de