PENTRU POLITICA
Filipescu i-a reprosat lui Lahovary ca a trecut la liberali, iar acesta i-a reprosat celui dintai ca face doua politici simultan. Nimic despre onoarea
persoanei sau a
familiei.
In toamna lui 1897, intr-o dimineata mohorata, un barbat intre doua varste isi prindea butonii camasii in fata unei oglinzi. Mainile ii tremurau abia vazut, iar chipul avea o privire timorata. Peste numai un ceas poate isi va pierde viata intr-o confruntare pe care nu a dorit-o. Ce a facut George Lahovary de a ajuns aici, caci despre el este vorba? A cautat sa alerge contra rivalului sau din aceasta dimineata, cunoscutul politician Nicolae Filipescu, pentru a se masura cu el pentru orice pret? In nici un caz. Lahovary avea un presentiment nenorocit ca afacerea aceasta nu putea sa iasa bine. Si ce a facut el? A dat o declaratie in scris, prin care propune sa se faca impacarea, recunoscand ca nu a avut nici un fel de intentiune ca sa ofenseze si ca nu a avut in vedere persoana lui Filipescu, ci a facut numai polemica de jurnal contra politicii lui Filipescu. Lahovary nu insultase pe nimeni. Iar martorii precum Th. Vacarescu au spus alaturi cu Isvoranu: "Nu e insulta". Acestia au mai spus: "Noi, martorii dlui Lahovary, declaram ca onoarea dlui Filipescu nu este decum atinsa, clientul nostru marginindu-se sa-i aprecieze actele sale politice, dupa cum d. Filipescu apreciase mai inainte pe acelea ale dlui Lahovary". Filipescu i-a reprosat lui Lahovary ca a trecut la liberali, iar acesta i-a reprosat celui dintai ca face doua politici simultan. Nimic despre onoarea persoanei sau a familiei.
DRUMUL CATRE DUEL. George Lahovary a mai trecut o data prin astfel de trairi traumatizante. Isi amintea de asta pe cand trasura il ducea catre locul legiuit duelului. Se intamplase cu ani in urma, iar rivalul sau de atunci fusese un Costa-Foru, care il provocase cu un subiect similar. Lahovary a considerat ca nu este ofensa, iar mai pe urma, Costa-Foru, dupa obiceiul cavalerismului si legile onoarei, intalneste pe Lahovary si il loveste. O, atunci s-a sfarsit, onoarea trebuia scaldata in sange, pentru ca altfel nu se putea, in aceasta lume a duelistilor. Lahovary a fost astfel constrans sa se bata. Norocul lui de atunci a fost ca s-a batut in camp deschis si a scapat rompand continuu si tinandu-se in garda. Costa-Foru s-a zgariat singur in spada lui Lahovary. Si apoi, cu mai bine de 20 de ani in urma, in Parisul anului 1874, cine nu-si mai aminteste de nefericitul duel de la Fontainebleau, unde mai tinerii Ghica si Sutu s-au duelat cu pistolul, iar primul a fost impuscat? Statul francez insa nu tolera duelurile. Sutu a primit patru ani de osanda, martorii lui trei ani, iar martorii defunctului Ghica, doi ani. Deoarece toti martorii au fost considerati complici. In Valahia, astfel de lucruri erau tratate cu superficialitate. Trasura s-a oprit in fata unei sali de scrima. Duelul se va desfasura astfel intr-un spatiu inchis, intr-o sala care nu avea nici macar 12 metri lungime. Acesta era un amanunt la care nu se asteptase si care lucru i-a creat disconfort. Duelul cu spada trebuie sa respecte alte reguli. Codul duelistilor spune ca "terenul trebuie sa aiba maximum 30 de metri. Modul de a se pune in garda cere doua picioare distanta, ca sa nu se atinga varfurile spadelor, adversarii fiind intinsi asezati; plus doua picioare distanta, sa nu se atinga varfurile spadelor. Asta ca sa nu se intample ca din primul moment sa se poata da lovituri. Apoi, cand se face oprirea, fiecare luptator sa aiba grija sa rompeze cu un pas, caci amandoi pot foarte bine sa se atace. Indata ce s-a oprit lupta, trebuie sa te opresti si sa te retragi cu un pas si sa stai in garda. In consecinta, trebuie 2 metri cel putin de fiecare, va sa zica 4 metri la amandoi combatantii".
Nae Filipescu, marele duelist |
|
PROVOCAREA: CAUZA SI EFECT"In toamna anului 1897, deputatul conservator Gheorghe Em. Lahovari (fratele mai celebrului Alexandru Lahovari) publica in ziarul LâInd...pendance Roumaine articolul "Deux politiques", in care il acuza de inconsecventa politica pe (...) fruntasul conservator Nicolae Filipescu (deputat 1887-1895 si primar al Bucurestilor 1893-1895). Acesta din urma se considera ofensat si trimite doi martori (V. Ionescu si Al. Saulescu) sa-i ceara satisfactie lui Lahovari. La randul sau, acesta insarcineaza doi martori (Th. Vacarescu si I. Isvoranu) sa-i raspunda la provocare.ULTIMELE CUVINTE ALE LUI LAHOVARI "ILS MâONT ASASSINE"Militar de cariera fiind, Vacarescu simte "miros de sange" si solicita impacarea partilor. Lahovari ii scrie in acest sens lui Filipescu, explicandu-i ca e vorba de o simpla polemica de presa si ca nu a avut intentia sa-l insulte. O scrisoare similara compun si martorii lui Lahovari, argumentand ca nu sunt intrunite conditiile unui "duel inevitabil". Cu toate acestea, Nicolae Filipescu - bun scrimeur, cu tineretea petrecuta la Geneva si Paris - nu renunta la provocare si insista "sa se iasa pe teren". (...) Spada lui Filipescu a intrat 20 de centimetri (!) in corpul adversarului sau. Lahovari a murit in bratele valetului sau francez, soptind cuvintele: "Ils mâont asassin...". Acest eveniment a declansat o ampla dezbatere in spatiul public romanesc si francez privind oportunitatea si conditiile de desfasurare a duelurilor. In urma acestui duel, fruntasul Partidului Conservator Nicolae Filipescu a fost condamnat la sase luni inchisoare.UN DUEL SAU UN ASASINAT?In Jurnalul sau, la 28 noiembrie 1897, Titu Maiorescu scria despre "duelul lui Nicu Filipescu si nabusirea acestuia pentru catva timp". Intr-adevar, Filipescu a lipsit aproape un an de pe scena politica romaneasca, revenind abia in toamna anului urmator. In sedinta din 12-13 iunie 1898, procurorul general a sustinut in fata Curtii de Apel ca nu a fost vorba de un duel, ci de "un asasinat". (â¦) Andrei Oisteanu, studiul "Duelul la romani"; titlurile ne apartin |