x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Povestea unui duel de la 1897

0
Autor: Adrian Majuru 16 Ian 2006 - 00:00
Povestea unui duel de la 1897


PENTRU POLITICA
Filipescu i-a reprosat lui Lahovary ca a trecut la liberali, iar acesta i-a reprosat celui dintai ca face doua politici simultan. Nimic despre onoarea persoanei sau a familiei.

In toamna lui 1897, intr-o dimineata mohorata, un barbat intre doua varste isi prindea butonii camasii in fata unei oglinzi. Mainile ii tremurau abia vazut, iar chipul avea o privire timorata. Peste numai un ceas poate isi va pierde viata intr-o confruntare pe care nu a dorit-o. Ce a facut George Lahovary de a ajuns aici, caci despre el este vorba? A cautat sa alerge contra rivalului sau din aceasta dimineata, cunoscutul politician Nicolae Filipescu, pentru a se masura cu el pentru orice pret? In nici un caz. Lahovary avea un presentiment nenorocit ca afacerea aceasta nu putea sa iasa bine. Si ce a facut el? A dat o declaratie in scris, prin care propune sa se faca impacarea, recunoscand ca nu a avut nici un fel de intentiune ca sa ofenseze si ca nu a avut in vedere persoana lui Filipescu, ci a facut numai polemica de jurnal contra politicii lui Filipescu. Lahovary nu insultase pe nimeni. Iar martorii precum Th. Vacarescu au spus alaturi cu Isvoranu: "Nu e insulta". Acestia au mai spus: "Noi, martorii dlui Lahovary, declaram ca onoarea dlui Filipescu nu este decum atinsa, clientul nostru marginindu-se sa-i aprecieze actele sale politice, dupa cum d. Filipescu apreciase mai inainte pe acelea ale dlui Lahovary". Filipescu i-a reprosat lui Lahovary ca a trecut la liberali, iar acesta i-a reprosat celui dintai ca face doua politici simultan. Nimic despre onoarea persoanei sau a familiei.

DRUMUL CATRE DUEL. George Lahovary a mai trecut o data prin astfel de trairi traumatizante. Isi amintea de asta pe cand trasura il ducea catre locul legiuit duelului. Se intamplase cu ani in urma, iar rivalul sau de atunci fusese un Costa-Foru, care il provocase cu un subiect similar. Lahovary a considerat ca nu este ofensa, iar mai pe urma, Costa-Foru, dupa obiceiul cavalerismului si legile onoarei, intalneste pe Lahovary si il loveste. O, atunci s-a sfarsit, onoarea trebuia scaldata in sange, pentru ca altfel nu se putea, in aceasta lume a duelistilor. Lahovary a fost astfel constrans sa se bata. Norocul lui de atunci a fost ca s-a batut in camp deschis si a scapat rompand continuu si tinandu-se in garda. Costa-Foru s-a zgariat singur in spada lui Lahovary. Si apoi, cu mai bine de 20 de ani in urma, in Parisul anului 1874, cine nu-si mai aminteste de nefericitul duel de la Fontainebleau, unde mai tinerii Ghica si Sutu s-au duelat cu pistolul, iar primul a fost impuscat? Statul francez insa nu tolera duelurile. Sutu a primit patru ani de osanda, martorii lui trei ani, iar martorii defunctului Ghica, doi ani. Deoarece toti martorii au fost considerati complici. In Valahia, astfel de lucruri erau tratate cu superficialitate. Trasura s-a oprit in fata unei sali de scrima. Duelul se va desfasura astfel intr-un spatiu inchis, intr-o sala care nu avea nici macar 12 metri lungime. Acesta era un amanunt la care nu se asteptase si care lucru i-a creat disconfort. Duelul cu spada trebuie sa respecte alte reguli. Codul duelistilor spune ca "terenul trebuie sa aiba maximum 30 de metri. Modul de a se pune in garda cere doua picioare distanta, ca sa nu se atinga varfurile spadelor, adversarii fiind intinsi asezati; plus doua picioare distanta, sa nu se atinga varfurile spadelor. Asta ca sa nu se intample ca din primul moment sa se poata da lovituri. Apoi, cand se face oprirea, fiecare luptator sa aiba grija sa rompeze cu un pas, caci amandoi pot foarte bine sa se atace. Indata ce s-a oprit lupta, trebuie sa te opresti si sa te retragi cu un pas si sa stai in garda. In consecinta, trebuie 2 metri cel putin de fiecare, va sa zica 4 metri la amandoi combatantii".

CONFRUNTAREA. George Lahovary, intrand in sala de scrima, a ramas stupefiat. Nimic din codul duelistilor nu se putea respecta! Sala intreaga era de 12 metri lungime, avea de o parte o soba si avea paralele de cealalta; deci, la spatele fiecaruia nu erau nici 4 metri. Prin urmare, intr-o sala de scrima de 12 metri, nu se poate, nu trebuie sa se faca un duel! Se hotarase initial ca duelul sa aiba loc in manej, apoi s-a ales sala de gimnastica, care avea 30 de metri. S-a opinat insa, in cele din urma, ca era prea frig si prin urmare au ales sala de scrima, care avea o soba, dar care era cu mult mai mica! Trebuia sa se lase la spatele omului 10 sau 15 metri. Sa se lase asadar spatiu destul pentru retragere.

Cei doi au luat pozitia de lupta. Prima repriza nu a tinut mai mult de 30 de secunde. Lahovary s-a retras atat de mult, incat mai avea un metru si jumatate pana sa ajunga la zid. Atunci martorii au intrerupt lupta. Au fost pusi din nou in garda in locul unde a inceput lupta, Lahovary redobandind terenul pierdut in fata lui Filipescu.

A inceput a doua repriza, care a durat foarte putin. La primul angajament, lupta a fost ispravita, lovitura fiind instantanee. Lovitura mortala. In prima repriza, Filipescu a urmarit tot timpul bratul lui Lahovary, dar nu a putut sa-l atinga si atunci Lahovary, dorind sa riposteze, in minutul acela s-a intamplat nenorocirea.

SPADA S-A INDOIT IN CORPUL VICTIMEI. In primul moment care a urmat duelului iesise zvon ca spada a fost indoita in lovitura data.

Primele persoane care au vazut spada in starea in care era, cu varful indoit pe 20-30 centimetri, au spus ca lovitura a fost data cu atata furie, ca s-a indoit in corpul victimei. Desi s-a stabilit apoi prin expertiza medico-legala ca alta a fost cauza unei asemenea indoiri a spadei, lovitura a fost data asa cum nu e cu putinta sa fie data pe un teren deschis si in alte imprejurari.

"Doua degete de fier ii ajung adversarului, daca ai putut sa-l atingi" - spune codul duelistilor. Aici, Filipescu a putut sa implante in corpul lui Lahovary 20 de centimetri de fier si aceasta pentru ca lupta a avut loc in sala de scrima, unde luptatorii erau dispusi sa se fandeze à fond, cum se spune in termeni tehnici. La procesul care a urmat in iunie 1898, procurorul general Stefan Statescu a confirmat: "Puteau ei sa faca o astfel de fandare intr-un camp deschis? Putea lovitura sa ajunga intr-o asa profunzime? Nu. Asadar, Filipescu a trebuit sa aiba putinta ca sa sara in primul moment.

Ce furie de atac si ce siguranta de teren a trebuit sa aiba Filipescu ca sa faca acest salt, caci salt e in realitate si, cu toata romparea lui Lahovary, sa intre cu arma in corpul adversarului sau 20 de centimetri! Aceasta dovedeste ca acuzatia adusa martorilor, in ceea ce priveste sala de scrima, e adevarata cauza a nenorocirei intamplate. Martorii nu trebuiau sa autorizeze acest duel; ei au produs, deci, aceasta imprejurare si lor trebuie sa li se impute faptul petrecut".

Nae Filipescu, marele duelist

"Terenul trebuie sa aiba maximum 30 de metri. Modul de a se pune in garda cere doua picioare distanta, ca sa nu se atinga varfurile spadelor, adversarii fiind intinsi asezati; plus doua picioare distanta, sa nu se atinga varfurile spadelor. Asta ca sa nu se intample ca din primul moment sa se poata da lovituri"

"Apoi, cand se face oprirea, fiecare luptator sa aiba grija sa rompeze cu un pas, caci amandoi pot foarte bine sa se atace. Indata ce s-a oprit lupta, trebuie sa te opresti si sa te retragi cu un pas si sa stai in garda. In consecinta, trebuie 2 metri cel putin de fiecare, va sa zica 4 metri la amandoi combatantii"
- din codul duelistilor

PROVOCAREA: CAUZA SI EFECT

"In toamna anului 1897, deputatul conservator Gheorghe Em. Lahovari (fratele mai celebrului Alexandru Lahovari) publica in ziarul L’Ind...pendance Roumaine articolul "Deux politiques", in care il acuza de inconsecventa politica pe (...) fruntasul conservator Nicolae Filipescu (deputat 1887-1895 si primar al Bucurestilor 1893-1895). Acesta din urma se considera ofensat si trimite doi martori (V. Ionescu si Al. Saulescu) sa-i ceara satisfactie lui Lahovari. La randul sau, acesta insarcineaza doi martori (Th. Vacarescu si I. Isvoranu) sa-i raspunda la provocare.

ULTIMELE CUVINTE ALE LUI LAHOVARI "ILS M’ONT ASASSINE"

Militar de cariera fiind, Vacarescu simte "miros de sange" si solicita impacarea partilor. Lahovari ii scrie in acest sens lui Filipescu, explicandu-i ca e vorba de o simpla polemica de presa si ca nu a avut intentia sa-l insulte. O scrisoare similara compun si martorii lui Lahovari, argumentand ca nu sunt intrunite conditiile unui "duel inevitabil". Cu toate acestea, Nicolae Filipescu - bun scrimeur, cu tineretea petrecuta la Geneva si Paris - nu renunta la provocare si insista "sa se iasa pe teren". (...) Spada lui Filipescu a intrat 20 de centimetri (!) in corpul adversarului sau. Lahovari a murit in bratele valetului sau francez, soptind cuvintele: "Ils m’ont asassin...". Acest eveniment a declansat o ampla dezbatere in spatiul public romanesc si francez privind oportunitatea si conditiile de desfasurare a duelurilor. In urma acestui duel, fruntasul Partidului Conservator Nicolae Filipescu a fost condamnat la sase luni inchisoare.

UN DUEL SAU UN ASASINAT?

In Jurnalul sau, la 28 noiembrie 1897, Titu Maiorescu scria despre "duelul lui Nicu Filipescu si nabusirea acestuia pentru catva timp". Intr-adevar, Filipescu a lipsit aproape un an de pe scena politica romaneasca, revenind abia in toamna anului urmator. In sedinta din 12-13 iunie 1898, procurorul general a sustinut in fata Curtii de Apel ca nu a fost vorba de un duel, ci de "un asasinat". (…) Andrei Oisteanu, studiul "Duelul la romani"; titlurile ne apartin
Citeşte mai multe despre:   metri,   martorii,   aiba,   lupta,   lahovari,   filipescu,   editie de colectie,   duel,   lahovary

Serviciul de email marketing furnizat de